“Investitorii străini se orientează către România” Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Creșterea eficienței pieței agricole cu prioritate sectorul legume – fructe, dezvoltarea schimburilor comerciale intra și extra comunitare, promovarea produselor pe piața internă și externă, scheme de susținere și implementarea de noi forme de sprijin prin plăţi directe! Sunt doar câteva dintre planurile pentru anii viitori ai ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, care ne-a acordat un interviu despre cum este acum agricultura din România și cum se va dezvolta acest segment pe viitor.
- Se vorbește de mult timp despre dezvoltarea agriculturii în România și nevoia de “resuscitare” a acesteia. Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, cei mai importanți pași ce trebuie făcuți în acest sens?
Principalele direcţii de acţiune vizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru stimularea dezvoltării sectorului agricol, atât în prezent, cât şi în perioada de programare aferentă noii Politici Agricole Comune 2014-2020, cuprind:
• Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea lor și deschiderea către piață. Se acordă sprijin pentru:
– finanțarea măsurilor de investiții în ferme – creșterea competitivității agriculturii va permite acoperirea necesarului de produse agroalimentare și creșterea exporturilor, în special de produse finite.
– stabilirea lanțurilor alimentare – atât pentru a asigura producătorilor agricoli un preț corespunzător pentru produsele primare cât și pentru a permite consumatorilor să beneficieze de produse de calitate la prețuri avantajoase.
– încurajarea agriculturii de nișă (de ex. agricultura ecologică și produsele tradiționale) va conduce, de asemenea, la creșterea competitivității agriculturii.
• Susţinerea financiară a fermierilor pentru creşterea competitivităţii prin plata sumelor în cadrul schemelor de plăţi directe pe suprafaţă.
• Infrastructura rurală – existența unei infrastructuri de bază care să permită atragerea investițiilor în zonele rurale şi să conducă la crearea unor noi locuri de muncă și, implicit la dezvoltarea spațiului rural. Se va acorda prioritate creării/dezvoltării infrastructurilor locale, inclusiv a infrastructurii de irigații ca și precondiție pentru dezvoltarea economică și pentru stabilizarea populației.
• Instalarea tinerilor fermieri – Sprijinul va fi continuat în scopul ȋntineririi populaţiei rurale şi facilitării procesului de modernizare a fermelor. Din această perspectivă, tinerii femieri care ȋși dezvoltă afaceri ȋn agricultură vor avea o contribuţie importantă la modernizarea şi retehnologizarea sectorului, precum şi la introducerea tehnicilor inovative ȋn activitatea agricolă.
• Irigaţii si alte măsuri destinate combaterii efectelor schimbărilor climatice.
• Înfiinţarea fondurilor mutuale – A fost adoptat cadrul legal general care permite producătorilor agricoli înființarea de fonduri mutuale, prin care vor acorda compensații financiare menite să îi ajute să facă faţă pierderilor economice cauzate de boli ale animalelor și ale plantelor şi/sau incidente de mediu.
• Măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor.
- Ce părere aveți despre organismele modificate genetic? Credeți că putem vorbi despre acestea ca o soluție de viitor în cazul în care va exista o legislație care să pună la punct producțiile și regulile ce trebuie respectate pentru astfel de culturi?
Legislaţia comunitară statuează cadrul general necesar autorizării culturilor modificate genetic şi asigurării trasabilităţii producţiei, iar cea naţională stabileşte regulile detaliate pentru înregistrarea cultivatorilor şi a producţiilor realizate, asigurarea coexistenţei culturilor modificate genetic cu cele convenţionale şi ecologice.
Plantele modificate genetic ar putea reprezenta o soluţie de viitor, pentru unele produse deficitare pe piaţa UE sau pentru menţinerea productivităţii în condiţiile schimbărilor climatice. De exemplu, în cazul soiei, este evidentă competitivitatea oferită de culturile modificate genetic, Uniunea Europeană importă anual cca. 40 milioane tone soia şi şroturi de soia din ţări în care se cultivă cu preponderenţă soia modificată genetic (SUA, Brazilia, Argentina).
Totuşi, la nivelul UE există mari întârzieri în procesul de autorizare a cultivării plantelor modificate genetic, deşi Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor a emis opinii ştiinţifice favorabile pentru o serie de evenimente de transformare (de ex. porumb şi soia tolerante la erbicide pe bază de glifosat), care deja sunt aprobate pentru consum in UE.
Apreciem că o dată autorizate, piaţa va decide dacă culturile modificate genetic reprezintă o soluţie, raportul cerere – ofertă fiind esenţial în acest sens.
- Ce ne puteți spune despre absorbția fondurilor europene pe agricultură și dezvoltare rurală?
Aș începe cu APIA, plățile directe cred că merg foarte bine și toate programele pe care le-am avut, pentru că acolo sunt și măsuri de piață și mă refer și la reconversie. Cred că o să avem grad de absorbție de aproape 100%.
Pentru zona de dezvoltare rurală, alocarea financiară a Uniunii Europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) acordată României pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 este de 8.124,20 mil. euro. La aceasta se adaugă contribuţia naţională în valoare de 1.891,32 mil. euro.
Pe Programul Operațional pentru Pescuit (POP) am avut probleme destul de mari. În ianuarie 2012, pe vechea guvernare, plățile au fost întrerupte. Am făcut eforturi deosebite și în luna mai, în acest an, am reușit să ridicăm această restricție, dar costurile au fost mari.
Anul trecut am dezangajat sume importante și, mai mult, a trebuit să ne asumăm de la buget sume importante pentru a nu avea o eroare prea mare, dar lucrurile s-au rezolvat. Ne propunem să nu dezangajăm în acest an sume importante.
Deși, așa cum arată cifrele, pentru că au fost deblocate plățile abia în luna Mai, există un risc de dezangajare de 7 – 10 milioane de euro.
- La ce nivel se află producția agricolă din acest an comparativ cu anul trecut?
Efectivele de ovine/caprine au crescut cu 60% în anul 2013, față de anul 2001, datorită, în primul rând sprijinului financiar acordat de la bugetul național, începând cu anul 2007, conform Regulamentelor UE. De asemenea, în sectorul apicol, creșterea numărului familiilor de albine cu aproximativ 55% în anul 2013, față de anul 2001, se datorează sprijinului financiar acordat prin cele două Programe Naționale Apicole (PNA 2008-2010 și PNA 2011-2013), sprijin care se continuă printr-un nou Program Național Apicol pentru perioada 2014-2016, aprobat de Comisia Europeană.
La specia bovine, începând cu anul 2007 se înregistrează o scădere a efectivelor în exploatațiile de 1-2 capete și concentrarea în exploatațiile medii, deoarece CNDP se acordă de la minim 3 capete, precum și prin specializarea raselor pentru producțiile de lapte și carne. Efectivele de păsări se mențin destul de constante în funcție de gradul de acoperire a necesarului de consum al populației și cererile pentru export, constatându-se o creștere de 14% în 2013, comparativ cu anul 2001. În sectorul de creștere a porcinelor se constată o creștere în ultimul an de cca. 13% comparativ cu anul 2001 datorită liberalizării exportului.
În ceea ce privește evoluția producțiilor de origine animală, se constantă o creștere de aproximativ 64% la carnea de pasăre în anul 2013, față de anul 2001, iar la celelalte specii ușoare scăderi, în funcție de cererea și oferta pieței.
Producția totală de lapte înregistreză o creștere de cca. 2,5%, ceea ce demonstrează prezența raselor specializate pentru producția de lapte, chiar dacă efectivul matcă a scăzut față de anul 2001.
Producția de ouă de consum este în creștere cu aproximativ 18%, față de anul 2001, iar producția de miere înregistrează practic o dublare (49,7 %) în comparație cu anul 2001.
- Cum credeți că vor evolua prețurile la produsele alimentare de bază, ținând cont de producția din acest an?
O caracteristică a pieţei produselor agricole şi alimentare o reprezintă volatilitatea preţurilor şi vulnerabilitatea pieţei la factorii conjuncturali precum cererea şi oferta de produse pe piaţa agricolă.
Pentru anul 2013, pe fondul unor recolte semnificativ superioare faţă de anul trecut, preţurile la cereale şi oleaginoase materie primă au înregistrat scăderi importante faţă de preţurile înregistrate cu un an în urmă.
Pe filiera de producţie – depozitare – procesare – comercializare, această evoluţie a preţurilor a condus la pierderi de venit pentru producătorii agricoli, dar poate conduce şi la reduceri de preţ ale produselor procesate la consumatorul final.
În acest sens, aceste premise pot fi favorabile pentru sectorul morărit-panificaţie, în contextul reducerii deja a cotei de TVA de la 24% la 9% pe această filieră de produs.
În fapt, pentru pâine şi produsele de panificaţie, efectele cumulate ale acestor factori se pot observa în evoluţia preţurilor pe piaţă.
- Putem vorbi despre un interes ridicat al investitorilor străini care vor să dezvolte în țara noastră? Ne puteți oferi, vă rugăm, exemple concrete în acest sens?
În toate sectoarele agriculturii – sectorul vegetal, zootehnie, industrie alimentară, activează numeroşi investitori străini, atât pe sectorul de producţie agricolă primară, cât şi în sectorul de procesare. Altfel spus, România reprezintă un punct de interes pentru investitorii străini, date fiind avantajele pe care le conferă. Prețul scăzut al terenurilor, întinderea vastă a suprafețelor agricole și solul de calitate sunt principalele motive pentru care investitorii străini se orientează către țara noastră.
Fără a face nominalizări, se poate evidenţia interesul investitorilor pentru sectorul de creştere a animalelor – porci, păsări dar şi bovine de lapte şi carne, pentru sectorul vegetal – cultura cerealelor, orezului, plantaţii pomicole şi viticole etc, precum şi pentru industria alimentară, cum ar fi industria laptelui.
În perioada 2007 – 2013, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR 2007-2013) s-au alocat peste 10 miliarde de euro pentru investiţii private şi publice în agricultură și activități nonagricole. Interesul pentru dezvoltarea investițiilor în mediul rural a fost crescut atât din partea investitorilor străini cât și din partea celor autohtoni, dovadă fiind numărul foarte mare de proiecte finanțate.
Procesul de evaluare și aprobare a proiectelor a fost unul transparent, investitorii străini beneficiind de un tratament egal cu investitorii români.
Menționăm că finanțarea proiectelor s-a realizat pe baza unor criterii de eligibilitate și selecție care nu făceau distincție între naționalitățile solicitanților.
Precizăm totodată că, în cadrul măsurilor de investiții private din PNDR sprijinul nu este acordat persoanelor fizice, astfel încât, la acest moment, nu putem avea o imagine exactă a investitorilor străini care au derulat proiecte.
- Ce ne puteţi spune despre importurile ridicate din industria alimentară? Care credeţi că este soluţia României în momentul de faţă pentru a limita aceste importuri?
Din analiza datelor privind importurile şi exporturile de carne rezultă că exporturile depăşesc importurile la carnea de vită şi de ovine, iar importurile depăşesc exporturile la carnea de porc şi pasăre.În fapt, se exportă preponderent produse agricole materie primă, care nu înglobează plus-valoare şi se importă produse procesate, cu valoare superioară.
Prin măsuri de creştere a competitivităţii pe piaţă a produselor româneşti, acest raport trebuie echilibrat în favoarea exporturilor, pentru a contribui la reducerea progresivă în următoarea perioadă, a deficitului comercial înregistrat în prezent.
Pe măsura dezvoltării agriculturii şi a acumulărilor de capital, ca urmare a creşterii competitivităţii, dar şi prin susţinerea investiţiilor prin PNDR, agricultura României va fi capabilă să asigure necesarul de consum al populaţiei în proporţie din ce în ce mai mare, iar pentru unele produse să crească disponibilul pentru export.
Măsurile avute în vedere vizează:
– sporirea gradului de promovare internă şi internaţională a produselor agricole, prin intermediul programelor cu sprijin comunitar şi de la bugetul naţional, al prezenţei mai intense a unor sectoare aflate în plină dezvoltare, precum cel al agriculturii ecologice, la manifestări expoziţionale de anvergură;
– continuarea aplicării schemelor de susţinere financiară a producătorilor agricoli, stabilite prin formele de sprijin comunitare şi ajutoare de stat, implementarea noilor forme de sprijin prin plăţi directe pentru perioada 2014 – 2020;
– creşterea eficienţei funcţionării pieţei agricole, cu o prioritizare în sectorul legume-fructe, care să permită dezvoltarea schimburilor comerciale intra şi extra-comunitare;
– implementarea de măsuri pentru comasarea terenurilor agricole şi stimularea concentrării suprafeţelor în ferme comerciale viabile, limitarea suprafeţelor care nu sunt lucrate;
– susţinerea organizării şi eficientizarea activităţii structurilor asociative interprofesionale pe filiera de produs şi a grupurilor de producători;
– implementarea măsurilor specifice de reglementare a sectoarelor cu potenţial de nişă pe piaţă, precum orez, plante medicinale şi aromatice, produsele stupului.
- Mai putem vorbi în momentul de față despre falși producători? Ce soluție au, în fața acestora, producătorii serioși și care ar fi sfaturile dumneavoastră pentru clienții care vor să susțină producătorii serioși?
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a supus dezbaterii publice un proiect de act normativ pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, ce va contribui şi la eliminarea concurenţei neloiale dintre producători şi comercianţi şi la creşterea competitivităţii pe piaţă a produselor autohtone.
Iniţierea proiectului de act normativ este motivată de faptul că o importantă parte a producţiei naţionale realizată de micii producători este valorificată în condiţii improprii, pe canale comerciale necontrolabile, care eludează legislaţia fiscală, creează concurenţă neloială şi disfuncţionalităţi ale fluxului de marfă către populaţie, precum şi de faptul că activităţile economice de valorificare de către producătorii agricoli persoane fizice a produselor agricole proprii trebuie să se realizeze numai într-un sistem de înregistrare fiscală.
Proiectul de act normativ propune o serie de măsuri care reglementează modul de desfăşurare a activităţilor economice, de valorificare de către producătorii agricoli persoane fizice a produselor agricole proprii şi de exercitare a comerţului cu aceste produse în unele zone publice.
- Cum credeți că se va dezvolta sectorul agricol în România în 2014?
Aplicarea, în anul 2014, a măsurilor care privesc implementarea formelor de sprijin prevăzute de noua programare a PAC 2014 – 2020, modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole, dezvoltarea infrastructurii rurale, implementarea măsurilor de gestionare a riscurilor în sectorul agricol, vor avea ca rezultat o dezvoltare echilibrată a agriculturii în toate sectoarele componente, obţinerea de producţii care asigură securitatea alimentară a populaţiei, în condiţii de funcţionare normală a pieţei produselor agricole şi alimentare pe întregul lanţ al filierelor de produs, de la fermier la consumatorul final.
Investițiile în dezvoltarea exploataţiilor agricole şi a sectorului de procesare a produselor agricole sunt esenţiale pentru asigurarea competitivităţii sectorului.
În vederea îmbunătăţirii performanţei economice şi de mediu a exploataţiilor, creşterea eficienţei sectorului de procesare şi comercializare a produselor agricole dar și existența infrastructurii necesare pentru dezvoltarea agriculturii sunt eforturi investiționale ce trebuie adresate.
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 se va concentra pe un număr restrâns de măsuri care vor răspunde nevoilor identificate pe baza analizei sectoriale, socio-economice și de mediu, dar și a analizei SWOT a spațiului rural și vor reflecta direcțiile de acțiune în dezvoltarea agriculturii și a satului românesc.
Concentrarea intervențiilor va urmări maximizarea impactului și simplificarea procesului de accesare și adresarea problematicilor structurale ale exploatațiilor agricole.
Din această perspectivă, măsurile pe care ne propunem să le implementăm în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2020 sunt măsuri de investiții în fermă, unităţi de procesare şi în întreprinderi rurale, respectiv:
- Investiții în exploatația agricolă şi în unități de procesare
– investiții pentru ameliorarea nivelului global de performanță al exploatației (investiții noi și modernizări în fermă, echipamente, adăposturi, depozite);
– prelucrarea, comercializarea produselor agricole (investiții de creare și modernizare a unităţilor de procesare);
– infrastructura de adaptare a agriculturii și silviculturii (drumuri de acces la exploatațiile agricole și forestiere, instalații/infrastructuri de furnizare de energie electrică din biomasă și surse regenerabile (către și de la fermă), instalații de colectare, reciclare și tratament apă), irigații.
2. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor
– instalarea tinerilor fermieri;
– crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi și întreprinderi mici pe domeniul non agricol în mediul rural.
