După un an 2016 în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice de peste 4,1%, evoluţia economică din 2017 este privită în registru pozitiv, însă rezervat, de majoritatea investitorilor, arată o analiză efectuată de KeysFin.

Aşadar, economia ţării va continua să crească anul acesta, însă mai puţin decât a făcut-o anul trecut, pe fondul temperării consumului intern şi al riscurilor externe, barometrul privind aşteptările economice arătând un optimism moderat, condiţionat de provocările de ordin fiscal-bugetar şi de evoluţia economică mondială.

„Chiar dacă măsurile de relaxare fiscală, de la reducerea TVA la 19% la eliminarea mai multor taxe şi impozite, alături de creşterea salariului minim pe economie de la 1 februarie 2017, ar trebui, teoretic, să stimuleze suplimentar consumul, cei mai mulţi oameni de afaceri sunt destul de circumspecţi privind continuarea ritmului accelerat de creştere economică”, conform analizei.

Per total, 53% dintre managerii chestionaţi de KeysFin estimează o creştere a PIB-ului între 4-4,1%, 28% dintre ei văd o evoluţie între 4,2 şi 5%, în timp ce 13% cred că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%. 6% dintre cei chestionaţi au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, sunt prea multe necunoscute în descifrarea evoluţiei economiei din 2017.

Reducerea creşterii economice a fost semnalată, de altfel, de ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În trimestrul al III-lea, avansul economic s-a temperat la 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după ce, în trimestrul anterior, PIB-ul crescuse la nivel anual cu 6%.

Pricipalele provocări aduse de 2017

Întrebaţi care sunt principalele provocări ale anului curent, mai mulţi manageri (62%) au estimat o temperare a creşterii consumului, 43% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială, 37% s-au referit la posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei. Investitorii au mai trecut la acest capitol, printre altele, evoluţia principalelor valute şi blocajul financiar persistent.

“Temperarea consumului trebuie pusă în legătură directă cu stimulii fiscali. În 2016, cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, iar cea la alimente a coborât la 9%. Măsurile s-au regăsit în consum, care a accelerat puternic. Scăderea cu un punct a TVA-ului de la 1 ianuarie 2017, creşterea salariului minim şi reducerile de taxe şi impozite promise de noul guvern însă, nu vor mai influenţa la fel de mult consumul”, spun analiştii de la KeysFin.

.

.

Conform analiştilor, este greu de crezut că apetitul de consum al românilor va mai atinge nivelul record de anul trecut, mai ales că şi aşteptările inflaţioniste sunt semnificative.

„Creşterea salariului minim de la 1 februarie va pune presiune pe companii şi nu este exclus ca debuşeul să fie regăsit într-o creştere generală a preţurilor. Presiunile inflaţioniste vor fi accentuate şi de posibila creştere a importurilor, pe fondul ofertei limitate de pe plan intern”, spun cei de la KeysFin.

Pe de altă parte, rata inflaţiei în 2017 ar urma să atingă nivelul de 2-2,1%.

Cum va evolua leul?

Conform barometrului privind percepţia investitorilor asupra mediului de afaceri, cei mai mulţi investitori (76%) estimează că moneda naţională va rămâne predictibilă în 2017. Euro va fi cotat între 4,45-4,55 lei, cu mici fluctuaţii în primăvară şi în toamnă. 22% văd moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro, în timp ce restul au evitat să comenteze.

În plus, cei mai mulţi investitori s-au declarat convinşi că BNR va reuşi să ţină moneda naţională în frâu şi că, din punct de vedere al riscului valutar, acesta va rămâne controlabil. Asta dacă politica fiscal-bugetară a Guvernului şi evoluţiile externe se vor situa în limitele aşteptate.

„Chiar dacă PIB-ul a crescut cu câte 8-9 miliarde de euro pe an, veniturile statului au rămas constante, la 23 de miliarde de euro. Presiunile de ordin fiscal şi salarial vor afecta puternic bugetul de stat, asta dacă nu se vor găsi soluţii de eficientizare a cheltuielilor bugetare. Guvernul va avea de ales între a face reforme, pentru a-şi putea onora promisiunile, sau a-şi extinde sursele de finanţare. De remarcat, în context, că, în ultimii 5 ani, autorităţile au împrumutat de la bănci echivalentul a 20 de miliarde de euro. Cam cât am împrumutat de la FMI şi BM pentru a ieşi din criză”, au mai spus analiştii de la Keysfin.