Pe 16 iunie, BusinessMark a organizat conferința Investments and Exports Conference. Prima sesiune de discuții i-a avut ca invitați pe Ștefan Radu Oprea, Președinte, Comisia pentru dezvoltare și strategie economică, Senatul României, Parlamentul României, Eric Faidy, Președinte, Camera Franceză de Comerț și Industrie în România – CCIFER, Președinte, Michelin Romania, Tal Roma, Business Development Manager, AFI Europe România, Valentin Mircea, Expert în Dreptul Concurenței, Gabriel Sincu, Executive Director Tax Advisory Services, EY România, Roland Toma, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions și Valentin Preda, CEO, Bursa Română de Afaceri.

”Cred că este necesară crearea condițiilor necesare pentru investiții, inclusiv din punct de vedere legislativ. Unele măsuri pozitive au fost luate deja. Noul Cod Fiscal și noua Lege a achizițiilor publice sunt două exemple în acest sens. Noul Cod Fiscal trebuie să asigure un cadru potrivit pentru stimularea investițiilor. Printre măsurile pozitive aduse de acesta sunt: scăderea TVA, scăderea costului cu munca, scutirea de impozit pe profitul reinvestit. În prezent este în discuție un nou proiect de scădere a costului cu munca”, a declarat Ștefan Radu Oprea, Președinte, Comisia pentru dezvoltare și strategie economică, Senatul României, Parlamentul României.

Astfel, Codul Fiscal nu poate singur să asigure toate nevoile acestui domeniu complex, fiind nevoie și de alte legi bune pentru încurajarea investițiilor.

Eric Faidy, Președinte, Camera Franceză de Comerț și Industrie în România – CCIFER, Președinte, Michelin Romania, a dorit să vorbească despre relațiile economice dintre Franța și România și despre rolul CCIFER în acest context.

”Companiile franțuzești au 135.000 de angajați în România, iar contribuția acestor companii este de 15% din PIB-ul României. CCIFER are 450 de membrii și oferă consultanță unor 1.000 de societăți. Scopul nostru este să conectăm companiile franțuzești cu mediul de afaceri din România. Contribuim la dezvoltarea și creșterea țării astfel”, a declaratacesta.

De asemenea, Valentin Mircea, Expert în Dreptul Concurenței, a punctat implicațiile pe care Legea care îi obligă pe comercianţi să expună la raft 51% produse româneşti.

”Remarc în ultima vreme un fel de tendință a unui naționalism economic pe care mi-l amintesc din perioada comunistă când nu ne era prea bine. Acest discurs că există capital românesc și capital strain. Este fals. Am întâlnit oameni de afaceri din toate colțurile lumii. Nu există diferențe notabile între afaceri. Legile economiei sunt peste tot la fel. Este bine să vină investitori străini și de aceea este foarte bine că firmele românești să reușească afară. Țările care vin în România exportă o parte din PIB-ul țării lor la noi. Sigur că nu fac donații, dar banii intră în economia noastră și asta este minunat”, a afirmat Valentin Mircea.

.

.

În plus, Gabriel Sincu, Executive Director Tax Advisory Services, EY România, a pus accentul pe legea holdingului.

”Din punct de vedere comercial, România nu are o lege a holdingului. Din punct de vedere fiscal, reglementările privind holdingului sunt câteva în Codul Fiscal. Ne-am bătut pentru astea trei litere din Cod 10 ani cu MFP pentru a le avea. Care sunt beneficiile holdingului? Scutirea de la plata impozitelor pe dividende – pentru ce va reinvesti, scutire de la plata impozitelor pe participații din câștigurile pentru înstrăinarea participațiilor”, a precizat Gabriel Sincu.

Roland Toma, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions, a vorbit despre finanțările nerambursabile din România, referindu-se la HG 332/2014 și HG 807/2014.

”Ajutorul de stat maxim este de 37,5 milioane de euro în toate regiunile, în Ilfov și Vest 26,25 milioane de euro, iar în București 11,25 milioane euro. În Schema 332/2014 bugetul anual maxim este de 100 milioane de euro. Aplicanții elibigili sunt IMM-uri, întreprinderi mari sau întreprinderi noi. Finanțarea este de maxim 50% dintre costurile salariale elibigile”, a explicat acesta.

Bianca Vlad, Senior Manager, Consultanță Fiscală, PwC România, a discutat despre modificările Codului Vamal care au impact asupra exporturilor.

”Au fost numeroase modificări în special în ceea ce privește IT-ul. În 2008 UE a considerat că sistemul vamal are nevoie de o modernizare, dar acel cod nu a intrat în vigoare pentru că țările nu erau pregătite. De aceea, a apărut în 2016 Codul Vamal Unional, care intră în etape în vigoare și care va culmina în 2020 cu realizarea electronică a tuturor operațiunilor vamale necesare”, a declarat Bianca Vlad.

Evenimentul a inclus şi seminarul cu tema “Oportunităţi de Finanţare pentru Mediul de Afaceri – Fonduri Europene în 2016″, susţinut de: Roland Toma, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions.