JTI a finalizat anul trecut una dintre cele mai mari investiţii ale companiei de până în prezent. Este vorba despre noul sediu din România. Clădirea a fost renovată şi extinsă, în urma unei investiţii de aproximativ şapte milioane de euro.
Investiţia a urmat celei de 25 de milioane de euro, realizată în 2012, când compania a extins capacitatea de producţie, fiind create astfel 125 de noi locuri de muncă. În prezent, nu mai puţin de 1.000 de angajaţi lucrează în cadrul sediului JTI din Bucureşti, în fabrică şi în cele peste 30 de birouri de vânzări din ţară.
Puţini sunt cei care ştiu că JTI a intrat pe piaţa locală în 1993, importând ţigaretele Camel din Germania. Din 2009, toate ţigaretele Camel fără filtru, comercializate în ţările membre ale Uniunii Europene, sunt produse în fabrica din Pipera. “Ne-am perfecționat pentru că am muncit serios, am învățat și am investit. Am fost prima companie multinațională de tutun care a început să producă local. De atunci, am modernizat permanent fabrica din București, care a devenit un centru de excelență în grupul JTI, fiind recunoscută pentru calitatea în execuție și eficiență. JTI Manufacturing, cum este denumită la registrul comerțului fabrica JTI din România, este primul producător de țigarete din țară care a obținut certificarea internaţională a sistemului de management al calităţii”, ne-a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.
Certificările deţinute în prezent de fabrica JTI denotă calitatea înaltă a produselor. În 1999, compania a primit standardul ISO 9001- Sistem de management al calităţii, certificat de Lloyd’s Register Quality Assurance, Londra. În 2001, JTI a fost prima companie din România care a primit Premiul Român pentru Calitate J.M. Juran, iar în 2013 au fost primite certificări pe două noi standarde internaţionale: ISO 10001 şi ISO 10002, cu privire la satisfacţia clienţilor şi tratarea reclamaţiilor acestora. “JTI Manufacturing este singura companie din România certificată 5S Best in Class, un principiu de bază al sistemului japonez de management Kaizen. Certificarea a fost înmânată în 2009, iar de atunci, în urma unui audit anual, JTI Manufacturing continuă să obțină recertificarea. Așadar, se poate spune că, de la an la an, ne-am îmbunătățit continuu capacitățile de producție, urmând principiile Kaizen”.
Producția, 70 % la export
Ca urmare, fabrica JTI produce nu doar pentru piața locală, dar și pentru multe alte țări, din toată lumea. „Volumul producției care a mers la export a crescut de la an la an. În anii 2007 – 2008, exportam doar 5% din volumele produse în fabrica JTI din București. În 2009, ponderea era de 20%, pentru ca în 2010 – 2011 procentul să crească la 35%, iar în anii 2012 – 2013 la 65% din producţie, exporturile ajungând în peste 45 de ţări din Uniunea Europeană, America de Sud sau Asia. Din 2014, ponderea producţiei pentru export a crescut la circa 70%, iar numărul piețelor a trecut de 50”, declară Directorul Corporate Affairs & Communications.
Pe plan local, compania reuşeşte să rămână constant în atenţia consumatorilor şi datorită lansărilor constante de noi produse. Exemple în acest sent sunt Benson & Hedges, Sobranie Refine sau Winston Plus. Mai mult decât atât, brandul local More și-a schimbat numele în LD, o marcă globală, prezentă în peste 40 de țări. “Din datele pe care le deținem până acum, toate aceste schimbări au fost bine primite de consumatori. Ne-am consolidat poziţia, cu o cotă de piață de peste 25%. Avem un portofoliu diversificat de produse, acoperind toate segmentele și ne adaptăm permanent cerințelor din ce în ce mai sofisticate ale consumatorilor”, povesteşte Gilda Lazăr.
Cel mai taxat produs
Piața legală este într-o presiune continuă din cauza taxelor şi a contrabandei, ceea ce aduce pe de o parte creșterea compresiei, iar pe de altă parte contracția volumelor, spun oficialii JTI. În timp ce toate companiile din sectorul de larg consum vorbesc despre cerere şi ofertă sau strategia de afaceri, companiile care produc ţigarete sunt întotdeauna îngrijorate cu privire la direcţia taxelor pentru aceste produse. “Pachetul de țigarete este cel mai taxat produs din România, circa 80% din preț înseamnă acciză, TVA şi alte contribuții la bugetul de stat. Așadar, depindem de politica fiscală care, dacă nu este corect cumpănită, duce la creșteri bruște și neplanificate de prețuri. Majorările de acest tip nu pot fi absorbite de producători, iar consumatorii optează pentru oferta disponibilă <la negru>, în piețe, oboare, în fața stațiilor de metrou. Nu vorbim despre presupuneri. Exemplele trecutului au arătat că avem dreptate. Creșterea accizei cu 50% în 2009, în mai puțin de un an, a dus în ianuarie 2010, la un record istoric al pieței negre, de peste 36%. După ce nivelul contrabandei a devenit motiv de îngrijorare nu doar pentru industrie, ci și pentru statul român, în al treisprezecelea ceas, chestiunea a fost pusă pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării și s-a trecut rapid la elaborarea unei Strategii Naționale de Combatere a comerțului ilegal cu țigarete”, spune oficialul JTI.
Anul acesta s-a atins nivelul de accizare prevăzut cu UE pentru anul 2018, iar piața neagră a depășit în ianuarie 19%. ”Drept urmare, este absolut necesară o nouă Strategie Națională de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, pentru perioada 2015 – 2018, care să vizeze îmbunătățirea legislației și măsuri concrete ce trebuie implementate, de către toate instituțiile responsabile, începând cu decidenții în materie de fiscalitate și terminând cu autoritățile care aplică legea. Cu toate că a fost cerută public și în repetate rânduri, de Agenția Națională de Administrare Fiscală și DGV, și chiar de Consiliul Concurenței care, la finalizarea investigației pe piața țigaretelor, a concluzionat că traficul ilegal este principalul factor perturbator pentru sectorul tutunului, noua strategie nu a fost inițiată încă”.
Contrabanda de ţigarete cauzează pierderi nu numai companiilor, ci şi la bugetul de stat. Un punct procentual de contrabandă înseamnă 35 de milioane de euro în minus la buget.
Adio taxe?
Conform Directivei revizuite a tutunului, producătorii de ţigarete vor fi nevoiţi în scurt timp să modifice designul pachetelor de ţigări, iar avertismentele de sănătate vor crește până la 65%, atât pe partea din faţă, cât şi pe partea din spate a produselor.
De asemenea, vor fi interzise mai multe ingrediente şi vor exista schimbări importante ale formatului pachetelor de ţigarete. “Ceea ce ne îngrijorează profund este că, din cele 24 de luni prevăzute pentru transpunerea Directivei în legislațiile naționale, au rămas mai puțin de nouă, iar în România, procesul de transpunere nici măcar nu a fost încă declanșat, deși termenul limită, mai 2016, este şi termen de conformare a producției la noile cerințe. Mai concret, începând cu 20 mai 2016, nu vom mai putea fabrica decât pachete conforme noii Directive. În prezent, în absenţa cadrului legislativ concret, nu putem demara adaptarea proceselor de producție, situație care, la anul, ne-ar putea pune în imposibilitatea de a mai funcționa și, implicit, de a ne plăti taxele către statul român, taxe care, numai în 2014, au însumat circa 2,7 miliarde euro, în medie 225 milioane de euro pe lună. În ciuda tuturor demersurilor întreprinse de către industrie, care a arătat în nenumărate rânduri că are nevoie de cel puțin șase luni pentru modificarea proceselor de producție și adaptarea la noul design, Ministerul Sănătății – care nici măcar nu are atribuții în materie de producție si comercializare, ci doar în materie de control al fumatului – blochează transpunerea. În ultima comunicare pe acest subiect, oficialii Ministerului ne-au adus la cunoștință că intenționează să promoveze proiectul de lege abia la final de octombrie. Evident, Parlamentul nu va putea să adopte proiectul până la sfârșitul anului, iar industria și, mai ales, bugetul de stat vor fi periclitate”. Planurile de viitor sunt, aşadar, sub semnul întrebării, mai ales din cauza neclarităţilor legislative.
Cu toate acestea, Gilda Lazăr concluzionează: “JTI a intrat în cea de-a treia decadă în România. Putem spune că suntem deja parte a istoriei recente a țării, față de care ne-am luat un angajament. Aşadar, vom continua să investim în modernizarea fabricii, în afacerea de pe piața locală, în dezvoltarea profesională a oamenilor și în mărcile pe care le comercializăm. În același timp, vom continua să ne implicăm în viața comunității în mijlocul căreia ne desfășurăm activitatea”.
