Anul acesta, domeniul tutunului poate fi considerat cel mai mai provocator business, în condiţiile în care intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în spaţiile publice, de luna viitoare, va face ca acest viciu să devină unul prohibitiv.

În România, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an.

„Industria tutunului din România a fost lovită în plin de toate restricţiile impuse în ultimii ani. Datele raportate la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor arată că cifra de afaceri a producătorilor şi comercianţilor de ţigarete din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani, de la 2,26 miliarde de lei în 2010 la 949 milioane de lei, în 2014”, conform unei analize KeysFin.

Pe de altă parte, profitabilitatea sectorului a urmat un trend total diferit. Dacă în anul 2010, cele 15 companii întregistrate în ţara noastră raportau un profit de 31,4 milioane lei, în 2014, cele 17 firme care au raportat date financiare anunţau un nivel de profitabilitate de 48,8 milioane lei.

Această situaţie poate fi explicată prin evoluţia preţului ţigărilor şi prin măsurile luate de producători şi comercianţi în ultimii 4 ani.

Măsuri de restructurare

“După un record negativ de profitabilitate, de 24,8 milioane de lei în 2011, firmele au înţeles că este timpul să ia măsuri de restructurare, iar efectele acestora s-au văzut în anii următori. Industria tutunului a urmat trendul crizei economice, reuşind să îşi menţină marja de câştig, în ciuda prăbuşirii cifrei de afaceri”, au explicat analiştii de la KeysFin.

În plus, estimările intermediare legate de evoluţia pieţei ţigărilor din anul 2015 vin să confirme trendul din ultimii patru ani: afaceri în scădere, măsuri de restructurare, de reorientare a producţie şi strategiilor de comercializare, axate pe optimizarea profitabilităţii.

Conform analizei, industria tutunului este, la ora actuală, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În anul 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentanţilor producătorilor de tutun.

Însă, ce se va întâmpla din 2016 este cu totul altă poveste. Astfel, interdicţia totală privind consumul de ţigări în spaţiile publice va face ca industria să caute soluţii alternative, pentru a evita falimentul.

“Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare”, spun reprezentanţii KeysFin.

Conform acestora, de notorietate este soluţia lansată pe internet privind construcţia unor clădiri cu ziduri circulare, în condiţiile în care legea prevede interzicerea consumului de ţigări în locaţii cu cel puţin doi pereţi şi acoperiş.

Cele mai importante firme din industria tutunului

Cele mai importante firme din industria tutunului din ţara noastră sunt JTI International Manufacturing SA, British American Tabacco, Philip Morris România SRL, China Tabacco International si Rom Ital SRL. Per total, aceste companii au realizat în anul 2014, o cifră de afaceri totală de 947,5 milioane de lei.

Cel mai important jucător este JTI, cu afaceri de 545,2 milioane de lei şi 260 de salariaţi, urmat de British American Tabacco cu 179,1 milioane lei şi 560 de angajaţi şi Philip Morris România SRL cu 165,9 milioane lei.

In plus, industria a angajat în 2014 aproape 1600 de angajaţi.

“Intrarea în vigoare a legii fumatului va influenţa, astfel, şi încasările la bugetul de stat. Pe de altă parte, restricţiile îşi vor regăsi efectele pozitive, pe termen mediu şi lung, în starea de sănătate a populaţiei. Iar acest lucru va duce la o scădere a cheltuielilor medicale generate de efectele consumului de tutun”, afirmă cei de la KeysFin.

Aceste date însă reprezintă doar o fotografie a unei pieţe în care evaziunea şi contrabanda înregistrează încă valori importante.

“Există încă un comerţ important de ţigări de contrabandă, aduse din ţările din jur, dar şi un consum de ţigări nefiscalizate, a cărui valoare este de peste 20 % din piaţă. Potrivit unui studiu independent Novel Research, una din şase ţigarete vândută în România este de contrabandă. De menţionat că datele studiului se bazează strict pe informaţii de la consumatori”, spun experţii.

Impactul legii anti fumat

În acest context, se pune problema privind impactul pe care interzicea fumatului în locurile publice îl va avea. Conform unui studiu derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, doar un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minimum o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul. Marea majoritate, 69%, declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti-fumat.