Legea insolvenţei 2021. Restructurarea timpurie a business-urilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului și a blocajelor pe lanțurile economice, va asigura un avantaj semnificativ economiei românești în perspectivele relansării afacerilor după pandemia de coronavirus, afirmă Sierra Quadrant, într-o analiză privind perspectivele noii legi a prevenției insolvenției. Conform companiei de restructurare a afacerilor, aproape 500.000 de locuri de muncă ar putea fi salvate prin acordarea celei de-a doua șanse firmelor cu probleme.

Legea insolvenţei 2021. Firme aflate la limita supraviețuirii

Nu mai puţin de 60.000 de firme românești se află, la ora actuală, la limita supraviețuirii.

Totuşi, conform Sierra Quadrant, multe dintre aceste firme au șansa să fie salvate de la faliment. Noua lege a prevenției insolvenței, ce a intrat în ciclul legislativ, va face ca, în scurt timp, astfel de situații să fie prevenite.

„Marea problemă a economiei românești o constituie slaba capitalizare. Peste 80% dintre firme sunt subfinațate, astfel că orice problemă apărută poate genera efecte grave, ce pot duce la blocaj și disponibilizări. Instituirea unui mecanism de prevenție și restructurare timpurie va asigura acestor firme șansa de a evita situațiile limită, în care sunt executate silit de parteneri, în care sunt nevoite să închidă deși au potențial și un vad bun’’, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Legea insolvenţei 2021. Dezbatere publică

Noua lege a prevenției insolvenției, care s-a aflat în ultima lună în dezbatere publică, va institui o serie de instrumente funcționale de restructurare preventivă. Aceasta ar putea asigura luarea de măsuri înainte ca firmele să ajungă în situația de a nu mai putea să își achite obligațiile.

România trebuie să treacă de la clasica abordare a firmelor cu probleme – insolvență și faliment, la adoptarea soluțiilor preventive. Este vorba de restructurarea și relansarea firmelor care sunt încă viabile din punct de vedere economic. Această abordare va aduce beneficii pentru economia românească, asigurând:

• menținerea locurilor de muncă
• eliminarea stigmatului insolvenței
• dezvoltarea spiritului antreprenorial

,,Gradul de dependență între companiile din România este foarte ridicat, iar salvarea unei singure firme, prin mecanisme de prevenție, va avea efecte pozitive pe tot lanțul comercial. Estimăm că restructurarea preventivă ar putea duce la salvarea a cel puțin 500 de mii de locuri de muncă’’, arată analiza Sierra Quadrant.

Teama de eşec

Conform unor cercetări realizate la nivel european, doar 8% dintre antreprenorii care au eșuat încep o nouă afacere. În plus, 43% dintre europeni nu ar demara un business de teama eșecului.

,,În contextul crizei economice pe care o traversăm, teama de a investi într-o afacere s-a accentuat și mai mult. Iar deciziile nu întotdeauna predictibile ale autorităților în tentativa de a limita efectele crizei sanitare au influențat în mod negativ spiritul antreprenorial’’, afirmă experții de la Sierra Quadrant.

Ezitările managerilor legate de restructurarea business-urilor în criză au fost cauzate și de lipsa unui know-how. Astfel, educația financiară este din păcate, o necunoscută pentru mulți dintre antreprenori.

,,Teama de eșec vine, în principal, din nesiguranța generată de lipsa unor cunoștințe elementare privind dinamica unui business’’, afirmă aceștia.

Până anul trecut, exista o perioadă medie de până la 3 ani în care antreprenorul decidea să își restructureze business-ul, iar consecințele erau pe măsură.

Legea insolvenţei 2021. Efectele pandemiei

Pentru mulți dintre investitori, criza generată de pandemie a venit ca un duș rece. Restructurarea afacerilor, mai ales prin concordatul preventiv, s-a aflat în prim-plan. Măsurile au fost luate mult mai rapid, în unele cazuri chiar după 2-3 luni.

Vestea bună este că mulți dintre cei care fac afaceri au învățat din greșelile trecutului. Aceştia, în timpul pandemiei, și-au restructurat business-urile.

.

.

Conform datelor din Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență, ,,piața de restructurare din România face pași spre maturizare: în 2020, valoarea activelor imobilizate ale companiilor care au accesat concordatul preventiv a crescut la peste 1 mld. euro, de la 15 mil. euro în 2019, și reprezintă peste 71% din valoarea totală a activelor companiilor intrate în insolvență și restructurare anul trecut.

Cifra de afaceri cumulată a companiilor cu impact în economie care au accesat concordatul preventiv atinge aproape două treimi din valoarea companiilor care au accesat insolvența și restructurarea’’.

Până în 2008-2010, insolvența era considerată egală cu falimentul. Se raporta un număr redus de reorganizări judiciare. Mai exact, în 2008, era vorba de aproximativ 1% din insolvențe.

Comparativ cu 2008, în 2018 au fost înregistrate de 5 ori mai multe reorganizări în piață. Însă, aproximativ 80% dintre companiile care intră în insolvență sunt fără niciun bun în patrimoniu, deci fără un rol activ în economie. Acest lucru ar indica un procent real de 24% de reorganizări raportat la totalul de insolvenţe în care debitorul are active, se mai spune în motivare.

Legea insolvenţei 2021. Restructurarea timpurie

Restructurarea timpurie, prevăzută în Directiva UE 2019/1023 va fi implementată în România prin noua lege. Aceasta le permite, printre altele, debitorilor aflați în dificultate să își continue activitatea, integral sau parțial, prin schimbarea componenței, a condițiilor sau a structurii activelor și pasivelor acestora ori a oricărei părți a structurii capitalului acestora, inclusiv prin vânzarea de active sau a unor părți din întreprindere sau, în cazul în care este astfel prevăzut în dreptul intern, a întreprinderii în ansamblu, precum și prin efectuarea de modificări operaționale.

Noua lege modifică substanţial procedura concordatului preventiv. De asemenea, înlocuiește procedura mandatului ad-hoc cu o procedură nouă, a acordului de restructurare.

În procedura concordatului preventiv se propun modificări în ceea ce privește suspendarea executărilor silite:

• se suspendă executările silite de drept de la data deschiderii procedurii, pentru susținerea negocierilor (4 luni, cu posibilitatea de prelungire, în condiții specifice, până la 12 luni);
• se modifică procentul de vot necesar pentru aprobarea planului de restructurare, de la 75% din valoarea masei credale la 50%+1 în fiecare categorie de creanțe afectate sau, chiar la un procent mai redus, dar nu mai puțin de 30% din valoarea totală a creanțelor afectate, în cazul aplicării mecanismului cross-class cram-down.

Se prevede accesul la aceste proceduri pentru debitorii aflați în dificultate în sens larg, nu doar în dificultate financiară.

Creanţe care rămân în afara restructurării

Legea mai prevede, printre altele, că debitorii au posibilitatea de a decide, motivat, ce categorii de creanțe rămân în afara restructurării, creanţe neafectate direct de plan. De asemenea, ei aleg și ce categorii devin afectate de restructurare. Acest lucru se face cu verificarea motivelor de către judecătorul-sindic și cu respectarea garanțiilor prevăzute de lege.

Noua lege este gândită să genereze un grad mai mare și mai rapid de recuperare a creanțelor, cu un cost mai redus și, foarte important, permițând funcționarea în continuare a afacerii, cu efect direct, printre altele, în menținerea locurilor de muncă.

Legea insolvenţei 2021. Protecţia finanţărilor

Un alt aspect important vizează protecția finanțărilor noi și intermediare din perspectiva:

• priorității la plată
• eventualelor acțiuni în anulare într-o procedură de insolvență ulterioară

,,Altfel spus, firmele aflate în dificultate vor avea acces la un acord de restructurare simplu și optim de implementat, votat de 50%+1 din creditori. O a doua șansă care le va permite să se salveze’’, explică Ovidiu Neacșu.

Citeşte şi Topul companiilor în insolvență