Ce presupune proiectul de lege al securității cibernetice? În timp ce internetul se dezvoltă din ce în ce mai mult, comerțul online este în continuă creștere, iar companiile îți îndreaptă strategic bugetele de promovare către online, autoritățile devin conștiente de faptul că mediul online este, din punctul lor de vedere, unul necontrolat în mare parte. Utilizatorii sunt liberi să posteze și să caute detaliile de interes pentru ei, companiile devin transparente întrucât orice informație care nu este completă sau adevărată este taxată dur de către clienții fideli, iar crizele de comunicare se rezolvă doar printr-o implicare directă a reprezentanților companiilor.
Proiectul legii securității cibernetice a României a fost adoptat în ședința de Guvern care a avut loc pe 30 aprilie și a fost apoi lansat în dezbatere publică pe site-ul oficial al Ministerului pentru Societatea Informațională. Potrivit documentelor oficiale, deținătorii de infrastructuri cibernetice, adică furnizorii de servicii de internet, sunt obligați să anunțe imediat clienții atunci când sistemele informatice utilizate de aceştia au fost implicate în incidente sau atacuri cibernetice. În plus, tot aceștia trebuie să dispună măsurile speciale necesare pentru a restabili funcționarea corectă a sistemelor.
O altă secțiune, care a atras multe nemulțumiri din partea utilizatorilor de internet, stabilește faptul că toate companiile furnizoare de internet sunt obligate să permită accesul la toate datele deținute reprezentanților Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, CERT-RO şi ANCOM la solicitarea acestora. Mai simplu spus, autoritățile vor putea avea acces la toate informațiile confidențiale ale utilizatorilor de internet, de la site-urile vizitate, la conținutul vizualizat. Toate acestea fără a fi necesară o autorizație prealabilă a unui judecător. Așadar, proiectul de lege presupune ca o astfel de “percheziție informatică” să se poată realiza de autoritățile mai sus menționate fără a fi nevoie de explicații și motivații clare pentru care se impune o astfel de măsură.
“Dreptului de a fi uitat”
Atunci când suntem online, toate căutările și informațiile accesate sunt unele înregistrate de către motorul de căutare ales, în cazul a celor mai mulți dintre români este vorba despre Google. De asemenea, o simplă căutare relevă informații mai noi sau mai vechi, corecte sau nu, despre anumite lucruri sau cu privire la anumite persoane.
Curtea Europeană de Justiție a decis, în urmă cu doar câteva luni, că utilizatorii pot solicita Google şi oricărui alt motor de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online anumite link-uri către decizii judecătoreşti şi alte documente care conțin informaţii incorecte, irelevante sau inadecvate şi care încalcă astfel dreptul la viaţă privată. În urma acestei decizii, Google a primit, doar în perioada 29 mai – 30 iunie, cereri de eliminare din căutări de la aproape 1.000 de români. La nivel global, peste 70.000 de persoane au solicitat motorului de căutare să elimine informații despre ei. Statele din care au venit cele mai multe astfel de solicitări sunt Franța, urmată de Germania, Marea Britanie, Spania și Italia.
În timp ce decizia este considerată a fi benefică de unii care și-au văzut informațiile confidențiale online, conducerea motorului de căutare Google este de părere că aceste drepturi pot fi invocate și de către cei care vor să limiteze libertatea informației online. Chiar directorul general Google, Larry Page, a declarat public că noile măsuri pot încuraja regimurile politice represive să cenzureze internetul, prin solicitarea eliminării din căutări a unor informații neadecvate din punctul lor de vedere.
Legea cartelelor pre-pay
Dacă atunci când ne dorim un abonament la internet de la unul dintre furnizori sau în momentul în care solicităm un abonament cu trafic de date pe telefonul mobil companiile au un anumit control asupra clienților, în sensul că au informații despre aceștia, în ceea ce privește cartela pre-pay lucrurile nu stau tocmai așa. În România, oricine poate achiziționa o cartelă pre-pay cu sau fără trafic de date inclus, fără a oferi date despre cum și de cine va fi ea utilizată.
Camera Deputaţilor a adoptat la începutul lunii o inițiativă legislativă care îi obligă pe cei care cumpără cartele telefonice preplătite să prezinte datele personale de identificare în momentul achiziționării. În cazul în care aceștia nu sunt de acord, legea prevede anularea numărului de telefon. Inițiativa a primit 195 de voturi „pentru”, 20 de voturi „împotrivă” şi 75 de abţineri. În cazul în care va fi promulgată, legea intră în vigoare de la începutul anului 2015, cu un an de zile timp în care posesorii de cartele preplătite să aibă timp pentru a furniza operatorilor de telefonie datele personale de identificare.
Mai mult decât atât, această inițiativă legislativă presupune ca cei care doresc să se conecteze la rețelele de internet publice să se legitimeze în prealabil pentru a primi acces.
Avocatul Poporului a trimis un comunicat de presă prin care specifică faptul că “legea pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice aduce atingere principiului garantării şi ocrotirii vieţii intime familiale şi private de către autorităţile publice şi principiului proporţionalităţii”. Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la această inițiativă legislativă, pe motiv că aceasta nu este consituțională și contravine unor prevederi stabilite anterior de organismele abilitate.
