Măsuri pentru reducerea risipei alimentare în România

01.02.2015

Hrana care ajunge la gunoi – de la consumerism la nevoile reale ale oamenilor. Lipsa timpului, excesul de zel, uneori chiar neajunsurile au condus la o situație fără precedent: în timp ce există încă state unde oamenii suferă de foame, în alte țări o cantitate tot mai mare de mâncare ajunge la coșul de gunoi. Potrivit estimărilor, făcute publice de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, un procent de 50% din hrană se pierde, de-a lungul lanțului alimentar. Cu alte cuvinte, din momentul producției și până să ajungă consumat, mai bine de jumătate dintr-un anumit aliment se aruncă.

La nivel global

Un studiu publicat de Comisia Europeană arată că anual 89 de milioane de tone de mâncare ajung la coșul de gunoi. După un calcul simplu, cifrele arată că un om aruncă, pe parcursul a 12 luni, aproximativ 180 de kilograme de hrană. Desigur, diferențe există în funcție de țară și nivelul de dezvoltare al consumatorilor, însă datele de mai sus nu iau în calcul și deșeurile producătorilor, din timpul activităților agricole sau la procesul de producție.

Principalele cauze care conduc la risipa alimentară sunt degradarea rapidă (în 26% dintre cazuri), estimarea incorectă a cantității de mâncare necesară (21% dintre cazuri) și cumpărăturile în exces (14%), iar specialitățile gătite și produsele de pâine și panificație sunt alimentele care ajung cel mai des să fie aruncate.

În timp ce unii aruncă mâncarea pe care au cumpărat-o în exces, în întreaga lume există peste 925 de milioane de oameni care riscă să sufere de subnutriție. Reducerea risipei alimentare este, așadar, un pas important nu doar pentru eficientizarea proceselor de producție, ci și pentru combaterea foametei la nivel mondial și diminuarea riscurilor unei eventuale crize alimentare de proporții, în condițiile în care numărul populației este în creștere, iar resursele de hrană în continuă scădere.

Efecte

Un plan bine pus la punct, prin care oamenii să înțeleagă beneficiile reducerii risipei de alimente, va conduce la o utilizare corectă și eficientă a terenului agricol și la o gestionare mai bună a resurselor de apă. Tot segmentul agricol va beneficia, astfel, de efecte pozitive.

În plus, risipa ridicată de alimente are consecințe grave nu doar economice și sociale, ci și ecologice. Munți de alimente ajung în fiecare săptămână la gropile de gunoi din marile orașe, acest lucru având efecte grave asupra încălzirii globale, deșeurile alimentare generând metan, gaz cu efect de seră foarte puternic. La acest lucru se adaugă și efectele negative asupra mediului înconjurător cauzate de producția alimentelor. Potrivit cercetărilor, pentru producerea unui kilogram de alimente sunt eliberate în atmosferă 4,5 kilograme de CO2.

Un număr ridicat de alimente achiziționate nu aduce efecte nedorite doar pe termen lung, ci și pe termen scurt. În țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare unele dintre marile probleme de sănătate ale oamenilor sunt obezitatea și bolile cardiovasculare. Acestea sunt efecte ale unui regim nesănătos, tradus prin alegerea unor alimente nepotrivite și consumul mare de produse cu efecte negative asupra organismului uman.

Trend pozitiv în România

Cel mai recent raport al Comisiei Europene arată că în România lucrurile au evoluat pozitiv. Spre deosebire de alți ani, când țara noastră era printre fruntașele în topurile cu statele unde risipa alimentară este ridicată, noua clasificare arată rezultate lăudabile.

Cantitatea de mâncare aruncată la gunoi de fiecare român a scăzut an de an. Dacă acum șapte ani, fiecare român arunca peste 100 de kilograme de hrană pe an, acum cantitatea anuală de mâncare ce ajunge la gunoi a scăzut cu aproape 20 de kilograme. Unii analiști sunt de părere că efectele crizei alimentare au condus la această situație. Oricare au fi însă motivul, românii sunt pe drumul cel bun și învață cum să fie cumpătați la cumpărături.

Statisticile oficiale arată că un român arunca, în 2008, nu mai puțin de 107 kilograme de mâncare, în 2010 cantitatea s-a redus la 100 de kilograme de mâncare, iar în 2014, media produselor aruncate a fost de 86 de kilograme pentru fiecare cetățean.

Soluții concrete

Chiar dacă România este pe unul dintre locurile fruntașe în topurile privind cantitatea mică de alimente aruncată, asta nu înseamnă că nu este loc de îmbunătățiri considerabile. Tocmai de aceea, autoritățile locale au un plan de măsuri speciale, pentru educarea consumatorilor din țara noastră.

La inițiativa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în prima parte a anului 2013 s-a format un grup de lucru cu peste 20 de autorităţi, instituţii şi organizaţii din România. Acest grup are ca misiune principală punerea în aplicare a Planului naţional de acţiune pentru reducerea risipei alimentare si elaborarea Strategiei naționale de reducere a risipei alimentare.

Autoritățile vizează realizarea mai multor campanii de comunicare și de educație, precum și acțiuni concrete de responsabilitate socială.

Se dorește, în primul rând, lansarea unei plaforme de comunicare online, unde publicul larg poate avea acces rapid la informațiile utile urcate de responsabilii grupului de comunicare.

Acțiunile vor fi urmate de evenimente pe întregul lanţ agroalimentar, acțiuni informative, dar și măsuri pentru reducerea taxelor şi impozitelor pentru cei care se implică direct și constant în astfel de evenimente tematice cu efecte benefice asupra micșorării risipei alimentare.

Ce pot face consumatorii

Până la finalizarea planurilor autorităților și punerea lor în funcțiune, consumatorii pot începe oricând un plan personal prin care pot reduce cantitatea de mâncare ce este aruncată lună de lună. Primul beneficiu direct va fi un buget mai mic destinat hranei, iar pe termen lung economiile se vor simți și privind energia electrică, combustibilul folosit pentru drumurile la cumpărături și nu numai.

Cel dintâi și cel mai important lucru atunci când vă duceți la cumpărături este să realizați, de acasă, o listă cu produsele de care aveți nevoie. Psihologii spun că există o multitudine de factori care pot influența deciziile de cumpărare, dar atunci când consumatorii au o listă întocmită corect, ei se limitează la produsele pe care le-au decis a cumpăra încă de acasă.

Un alt sfat este să fiți atenți la perioada de valabilitate și să achiziționați produse cu data cât mai îndepărtată, pentru a vă asigura că veți avea suficient timp să consumați produsele până când acestea expiră.

Alte lucruri mici, dar care se pot dovedi a fi de ajutor, este poziționarea alimentelor mai vechi în principalele rafturi din frigider, pentru a fi mereu cât mai vizibile, achiziționarea unei cantități mai mici de mâncare, conservarea fructelor și legumelor în exces și, nu în ultimul rând, donarea hranei de care nu aveți nevoie.

 

 

 

 

 

Citiți și despre: