Programul de convergență 2018-2021 are la bază prevederile cadrului macroeconomic actualizat pentru perioada 2018-2021 care prevede că economia României va continua să performeze, luând în considerare impactul pozitiv al măsurilor prevăzute în Programul de guvernare asupra mediului de afaceri și asupra puterii de cumpărare, progresele economico-sociale înregistrate în 2017 și în primele luni ale lui 2018, dar și contextul european și global favorabil.
Estimările bugetare s-au construit plecând de la prevederile Strategiei fiscal-bugetare, măsurile suplimentare ce urmează a fi implementate în anul 2018. În ceea ce privește perioada 2019-2021, scenariul este bazat pe condiții constante din punct de vedere al politicilor fiscale.
Planificarea bugetară pe anul 2018 și estimările pe perioada 2019-2021 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2018 la 2,96% din PIB, aproape de valoarea limită permisă de reglementările europene (3% din PIB), urmând ca ajustarea acestuia către obiectivul pe termen mediu (OTM) să înceapă din anul 2019. Pe orizontul 2018-2021, politica de deficit bugetar continuă să susțină în mod direct creșterea economică, în marja permisă de Pactul de Stabilitate și Creștere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB.
Creşterea economică
Pentru perioada 2019 – 2021 se estimează că economia românească va crește mai susținut, cu un ritm mediu anual de 5,5%. Cererea internă (consumul și investițiile) va continua să reprezinte în acest interval principalul motor al creșterii economice.
Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 5,8% anual, în condițiile îmbunătățirilor manifestate pe piața muncii. Formarea brută de capital fix va înregistra un ritm accelerat de creștere (8,2% anual) pe fondul îmbunătățirii climatului investițional prin măsurile avute în vedere, precum și a condițiilor de finanțare atât din surse bugetare cât și din fonduri structurale și de investiții.
Creșterea economică pe termen mediu va crea condițiile îmbunătățirii ocupării, în special în ceea ce privește numărul salariaților. Astfel, se estimează că populația ocupată se va majora treptat până în 2021, structura modificându-se în favoarea salariaților a căror pondere se estimează că va fi de aproape 79% în 2021 față de 75% în 2017. Astfel, rata șomajului, conform AMIGO, se va diminua treptat, de la 4,9% în 2017 la 4,4% în 2021.
Rata inflaţiei
Pentru anul 2018 rata medie anuală a inflației este estimată să ajungă la 4,3%. Nivelul mai ridicat se datorează unui efect de bază, respectiv epuizarea efectelor statistice ale reducerii cotei de TVA cu 1 pp și eliminarea supraaccizei la carburanți începând cu 1 ianuarie 2017.
Pentru perioada 2018-2021 rata inflației estimată atât ca medie anuală cât și la sfârșitul anului va înregistra, în lipsa altor șocuri, o tendință de reducere, ajungând în anul 2021 la 2,5% (medie anuală).
Din punct de vedere al convergenței reale, evaluată prin decalajele fată de media europeană (UE-28) a produsului intern brut (PIB) pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard (PCS), există perspectiva ca la orizontul anului 2020 România să atingă 70% din media europeană, comparativ cu 58% în anul 2016. Pentru 2017 se estimează că PIB/locuitor la PCS depășește pragul de 60%.
În perioada 2018 – 2020, în planul politicilor economice, Guvernul are ca obiectiv principal consolidarea și menținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă.
Acest obiectiv va fi atins prin:
– Susținerea investițiilor publice prin prioritizarea celor semnificative pentru asigurarea infrastructurii și serviciilor, pentru îmbunătățirea calității vieții, acestea având un efect multiplicator și un aport direct la formarea brută de capital fix;
– Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice sustenabile;
– Măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului prin adoptarea unor măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecției sociale și securității sociale pentru persoane vârstnice, pensionari și categoriile cele mai vulnerabile;
– Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;
– Îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.
