Canada a ajuns al doilea producător de petrol din lume datorită bitumenului, însă riscurile de mediu sunt mari. Companiile petroliere vor căuta mereu noi surse de extragere a petrolului, precum şi noi tehnologii care să le ofere posibilitatea de extracţie din rezerve care până în prezent nici măcar nu îşi imaginau că pot realiza acest lucru. Însă aceste noi tehnologii vor ridica mereu semne de întrebare privind siguranţa şi modul în care mediul înconjurător este afectat.
În această categorie intră şi nisipurile bituminoase sau nisipurile petrolifere. Fiind o tehnologie de extracţie relativ nouă, încă nu se ştie cu exactitate ce efect are asupra mediului.
În funcţie de densitatea petrolului, specialiştii din domeniul energiei fac distincţia între trei categorii – ţiţei uşor, ţiţei greu şi ţiţei foarte greu, în ultima fiind incluse şi nisipurile bituminoase. Cu cât este mai dens petrolul, cu atât este necesară mai multă energie pentru extragerea lui şi pentru rafinare, rezultând aşadar emisii crescute de gaze cu efect de seră.
Ce sunt nisipurile bituminoase
Nisipurile bituminoase sunt, de fapt, un amestec format din nisip, apă, pământ şi bitumen – o formă de petrol mult mai vâscos. Bitumul este atât de vâscos încât la temperatura camerei acționează ca o melasă rece, însă există o varietate de metode de tratare astfel încât să fie transformat în petrol.
Mai exact, petrolul din nisipurile bituminoase este extras într-o manieră diferită de petrolul convenţional, care necesită mult mai multă energie în timpul de extracţiei şi procesării. Aşadar, cea mai mare problemă este reprezentată de faptul că petrolul rezultat din nisipurile bituminoase nu ţâşneşte din pământ aşa cum se întâmplă în Orientul Mijlociu, necesitând o tehnologie specială de extracţie, tehnologie ce consumă multă energie.
Nisipurile bituminoase necesită o tehnologie specială de extracţie, care consumă multă energie
Prin urmare, nisipul este excavat, fiind necesare în jur de 2 tone de nisip pentru fiecare baril de petrol. Basculantele uriaşe îl transportă după aceea în recipiente încălzite, urmând să fie introdus într-un fel de maşini de spălat imense, în care bitumenul este spălat cu diverşi solvenţi şi cu apă caldă, în urmă rămânând un fel de nisip ud care este depozitat.
Bitumenul nu este încă gata, nici măcar acum; pentru a fi dus la rafinare, el este încălzit în cuptoare, la temperaturi de peste 5.000 de grade, iar de-abia după aceea rezultă petrolul care urmează să fie rafinat.
Nisipurile petrolifere sunt, în medie, cu 23% mai poluante decât ţiţeiul convenţional
Tot acest proces îşi lasă amprenta asupra mediului înconjurător. În acest context, un studiu realizat de Comisia Europeană arată că nisipurile bituminoase sunt, în medie, cu 23% mai poluante decât ţiţeiul convenţional.
Unde se găseşte nisip bituminos
Rezervele de bitumen se găsesc în mai multe ţări, însă cele mai mari rezerve sunt în Canada, Venezuela, Statele Unite şi Rusia.
Canada deţine rezerve de peste 170 miliarde de barili de petrol concentrate în nordul ţării, conform Oil and Gas Journal. Petrolul canadian este însă de calitate inferioară, fiind extras în cea mai mare parte din depozite nisipoase, acesta necesitând costuri ridicate de prelucrare. Cu toate acestea, Canada este al doilea mare producător mondial de petrol, cea mai mare parte a producţiei fiind exportată în Statele Unite prin intermediul oleoductelor.
Cel mai mare zăcământ de nisip petrolifer se găseşte în Alberta, Canada
În plus, Canada plănuieşte să sporească producţia extrem de mult: se estimează că în anul 2030 se vor extrage zilnic 5,8 milioane de barili de petrol, de la un nivel de 2 milioane de bari în prezent. În urmă cu cinci ani, în 2012, se extrăgeau, doar 1,4 de milioane barili pe zi.
Zăcământul din judeţul Bihor
Conform datelor Agenției pentru Protecția Mediului Bihor, în acest judeţ există un important zăcământ de nisip bituminos. Pentru acest perimetru au fost lansate mai multe proiecte de explorare (cercetare) nisip bituminos și lignit în perimetrul Derna-Budoi-Sacalasău-Tătăruși, în anul 2014. Însă, până în prezent, acest zăcământ nu a fost destinat extragerii de petrol, ci în special pentru infrastructura de drumuri.
Potrivit informaţiilor care se vehiculează, zăcământul de bitumen din judeţul Bihor ar fi cel mai mare din Europa
Părerea organizațiilor de mediu
Organizaţiile de mediu se opun total explorării bitumenului. Au existat o serie de petiţii din partea asociaţiilor de mediu către Parlamentul European, mai ales în perioada în care era negociat acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Canada (CETA). În aceste petiţii se solicita interzicerea importurilor de petrol extras din nisipurile bituminoase, pe motivul că este vorba de o activitate foarte poluantă, care implică un consum mare de energie şi care duce la creşterea emisiilor de gaze de seră. Aceste petiţii au fost respinse de pe motivul că nu se poate interzice exportul unor produse care nu sunt interzise la nivelul Uniunii Europene.
De asemenea, Greenpeace spunea, într-un raport publica în 2014, că importul de țiței din Canada rezultat din nisipuri bituminoase ar putea amenința țintele Uniunii Europene de reducere a emisiilor.
Potrivit unui director NASA, nisipurile bituminoase din Canada conţin de două ori mai mult dioxid de carbon decât a fost emis în atmosferă în urma folosirii petrolului în toată istoria lumii.
În urmă cu câţiva ani, climatologul James E. Hansen, directorul NASA Goddard Institute for Space Studies (GISS), scria un editorial într-o publicaţie americană în care atrăgea atenţia privind efectul devastator asupra mediului pe care îl are explorarea nisipurilor bituminoase din Canada. Conform acestuia, acele nisipuri conţin de două ori mai mult dioxid de carbon decât a fost emis în atmosferă în urma folosirii petrolului în toată istoria lumii.
