Deşi părerile privind inteligenţa artificială sunt împărţite, ea modelează constant lumea în care trăim. Cu toate că pare un subiect desprins dintr-un film SF, inteligenţa artificială este din ce în ce mai prezentă în viaţa noastră, modelându-ne constant atât pe noi, cât şi lumea în care trăim.

Pentru prima dată, termenul de „inteligenţă artificială” a apărut în anul 1959, fiind atunci considerată „arta de a crea mașini care să îndeplinească funcții care ar necesita inteligență, dacă ar fi îndeplinite de oameni”.

În ultima perioadă, cercetătorii au înregistrat remarcabile progrese în acest domeniu. Şi în acest context, progresele au generat dezbateri extrem de aprinse: este inteligenţa artificială ceva ce ne poate face viaţa mai uşoară sau reprezintă o ameninţare?

Chiar dacă opiniile sunt contradictorii, cel mai probabil inteligența artificială este cea care va sta la baza unei noi revoluții tehnologice.

Până în prezent, în acest domeniu s-au realizat o serie de dezvoltări importante, însă specialiştii spun că în momentul în care inteligenţa artificială va fi capabilă să învețe și chiar să simtă, cu toate că nu este umană, atunci tot ceea ce știm se va schimba, aproape peste noapte.

Ce progrese s-au făcut până în prezent în domeniul inteligenţei artificiale?

Cel mai bun jucător de poker

Giganţii din domeniul IT alocă fonduri importante pentru cercetarea din domeniul inteligenţei artificiale și, chiar dacă progresele făcute par doar simple „jocuri”, ele sunt, de fapt, mult mai complexe.

De curând, o echipă de oameni de ştiinţă a reuşit să fascineze întreaga lume prin crearea unui program, denumit DeepStack, atât de complex încât a putut învinge profesioniştii de poker la jocul Texas Hold’em.

Această reuşită este remarcabilă pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale, întrucât DeepStack face legătura între abordările pentru jocuri cu informaţie exactă, precum şahul, cu abordările implicate în jocurile unde informaţia este imperfectă, precum pokerul, unde este nevoie de intuiţie.

Michael Bowling, profesor la Universitatea Alberta, susţine că „pokerul a fost o provocare mare în inteligenţa artificială”

Prin urmare, pokerul implică probleme complexe care nu se reduc doar la un set fix de informaţii, ci trebuie o adaptare din mers care presupune intuiţie şi capacitatea de a vedea sau prezice mişcările celorlalți participanţi.

Robotul care scrie romane

Cercetările merg mai departe, către domenii considerate mai elevate. Aşadar, cu ajutorul inteligenţei artificiale s-ar putea realiza în viitor munca dificilă a unui romancier, adică de a scrie opere literare. Autorul şi expertul în tehnologie Robin Sloan spune că este numai o chestiune de timp până când inteligenţa artificială va fi însărcinată să scrie email-uri, documente şi chiar romane.

Autorul cărţii ,,Mr. Penumbra’s 24-Hour Bookstore” susţine că a reuşit să înveţe inteligenţa artificială să scrie romane distopice – care  reprezintă antiteza unei societăți utopice sau chiar a unei utopii – de science fiction. Robin Sloan a învăţat robotul să scrie SF-uri cu ajutorul revistelor din anii 1960 şi 1970.

Mai exact, programul a ,,digerat” materialul şi a învăţat stilul vechilor poveşti. Acum, el reuşeşte să sugereze terminarea frazelor şi a paragrafelor. În plus, cu ajutorul publicului din cadrul unui eveniment, specialistul a reuşit să-şi facă robotul să genereze începutul unei poveşti sci-fi distopice.

.

.

Robin Sloan a învăţat robotul să scrie SF-uri cu ajutorul revistelor din anii 1960 şi 1970

DeepMind

Google, companie considerată un promotor al inovaţiei, nu se lasă nici ea mai prejos. Recent, gigantul IT a anunţat progresele făcute de reţeaua neuronală  Google DeepMind. Aşadar, cu ajutorul inteligenţei artificiale, Google DeepMind înțelege beneficiile cooperării şi al competivității.

În cadrul unui nou studiu, Google a setat două scenarii relativ simple pentru a testa dacă reţelele neurale au tendinţa să lucreze împreună sau să se distrugă una pe cealaltă când sunt puse în faţa unor resurse limitate.

Prima situaţie, „Adunarea”, în care au fost implicate două versiuni ale DeepMind, Roşu şi Albastru, au avut sarcina de a recolta mere verzi dintr-un spaţiu limitat.

Google DeepMind înțelege beneficiile cooperării şi al competivității 

Cele două reţele erau echipate cu lasere cu care puteau să dezactiveze oricând adversarul pentru o perioadă de timp şi au primit două opţiuni simple: să culeagă toate merele sau să le permită fiecărei părți să aibă un număr aproximativ egal. Rulând simularea de sute de ori, Google a descoperit că DeepMind a fost foarte paşnică şi cooperantă, în momentul în care era disponibil un număr mare de resurse. Cu cât erau mai puţine mere, cu atât Roşu şi Albastru aveau tendinţa de a se dezactiva una pe alta.

În al doilea scenariu, intitulat „Haita de lupi”, cele două reţele neurale au fost puse să vâneze o formă greu de definit de „pradă”. Acestea puteau să încerce să le prindă separat, dar era mai benefic pentru ele dacă încercau să le prindă împreună. Deşi rezultatele au fost confuze cu reţelele mici, echivalentul lor mai mare a realizat rapid că a fi cooperant în loc de a fi competitiv, în situaţia dată, era mult mai avantajos.

Lupta împotriva sinuciderilor

La începutul lunii martie, reţeaua de socializare Facebook a anunţat că va folosi inteligenţa artificială pentru a limita numărul de tentative de suicid în rândul celor care sunt prezenţi pe Facebook. Algoritmii rețelei de socializare vor detecta postările, mesaje şi live-urile care aparţin unor oameni susceptibili sinuciderii, urmând ca situaţiile grave să fie raportate. După aceea, mesajele descoperite de soft vor fi trimise la o echipă operaţională a Facebook care le va analiza şi, dacă situaţia este evaluată ca fiind gravă, Facebook îi trimite user-ului un mesaj în care îi spune unde să se adreseze dacă are nevoie de ajutor.

Algoritmii au fost „învăţaţi” cu exemple de postări care au fost evidenţiate în trecut ca având legătură clară cu tendinţa suicidală

Investiţii importante

Samsung ar putea investi un miliard de dolari în inteligenţa artificială, compania neprecizând însă către ce proiecte se vor duce aceste fonduri.

De asemenea, recent, Ford a anunţat că investeşte un miliard de dolari în inteligenţa artificială, mai exact în dezvoltarea de tehnologie pentru vehicule autonome.

Cu toate că gigantul IT, Apple, încearcă să-şi ţină proiectele secrete, unul dintre directorii săi a vorbit într-un interviu despre ceea ce face în momentul de faţă compania americană cu privire la dezvoltarea inteligenţei artificiale: compania vrea să aibă cât mai rapid tehnologii care ne vor uşura viaţa în utilizarea produselor sale.

Reguli mai clare

Deputaţii europeni cer Comisiei Europene să propună reguli privind robotica şi inteligenţa artificială pentru a putea folosi pe deplin potenţialul lor economic şi pentru a garanta un nivel standard de siguranţă şi securitate. Ei subliniază că standardele de reglementare pentru roboţi sunt planificate în mai multe state şi că UE trebuie să preia conducerea în stabilirea acestor standarde, astfel încât să nu fie obligată să le urmeze pe cele stabilite în state terţe.