În ultimul an, numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a scăzut. Totuşi, impactul firmelor aflate in reorganizare juridică asupra economiei ţării este mai important prin efectul de domino creat, potrivit unei analize CITR.

„Analizând situaţia financiară a companiilor din România ce au o cerere de insolvenţă depusă, am realizat că este vorba despre multe companii medii şi mari, companii ce generează venituri importante la bugetul de stat, angajează multe persoane şi care sunt responsabile pentru alte business-uri pe orizontală şi pe verticală. Problemele lor financiare sau eventuala lor stare de insolvenţă ar afecta mai multe companii prin efectul de domino decât multitudinea de companii mici ce au intrat în insolvenţă la începutul crizei financiare. Deşi statisticile par încurajatoare prin scăderea numărului insolvenţelor, credem că motivele de îngrijorare rămân, prin dimensiunea efectului acestora”, a declarat Andreea Cionca-Anghelof, asociat coordonator CITR.

În perioada ianuarie-iulie, anul curent, numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a scăzut cu 56,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Însă, printre acestea se află şi aproape 230 de companii cu active de peste un milion de euro, care fiecare aveau cel puţin câte o cerere de deschidere a procedurii de insovenţă depusă la finalulul lunii august 2015.

Acestea au avut cifre de afaceri de 5,4 miliarde de euro, anul trecut, (circa 3,6% din PIB), au aproximativ 55.000 salariaţi şi raportau datorii totale de 4,87 miliarde de euro (3,2% din Produsul Intern Brut), dintre care 0,35 miliarde de euro către ANAF.

.

.

Pe de altă parte, marii contribuabili datorau bugetului de stat 10,5 miliarde de euro la finalul lunii iunie 2015, cu circa 25% mai mult decât în urmă cu un an.

În plus, în ciuda scăderii din ultimul an a numărului refuzurilor la plată, valoarea sumelor neacoperite de numerar a crescut. Acest lucru arată că unele societăţi nu încasează sume din ce în ce mai mari, ceea ce le-ar putea ridica probleme de lichidităţi pe termen mediu, notează compania.

„Având în vedere creşterea sumei medii a refuzurilor la plată, tragem concluzia că refuzurile la plată sunt făcute de companii mari, în consecinţă, ele sunt cele care nu încasează sumele datorate. Ceea ce vine ca un argument în plus pentru concluzia analizei noastre că societăţile medii şi mari sunt cele care încep să resimtă probleme de cashflow, lichiditate şi, în consecinţă, se confruntă cu situaţii de îndatorare şi supraîndatorare”, a mai spus Cionca-Anghelof.