Numerele trecute

Jurnalul de Afaceri Septembrie

Septembrie 2018

După câțiva ani buni în care criza financiară și-a pus amprenta serios pe piața locurilor de muncă, noile rapoarte ne demonstrează faptul că lucrurile încep să se îmbunătățească simțitor. Vești bune vin și din partea investitorilor din afara României care au reînceput să privească țara noastră ca o zonă benefică pentru investiții.

Raportul Global Location Trends 2018, realizat de IBM, demonstrează faptul că investițiile străine au scăzut cu 5% în 2017, la nivel global. Cu toate acestea, România este pe locul 18 în topul cu cele mai multe job-uri generate de investitorii străini, raportate la numărul de locuitori. Primele locuri din top sunt ocupate de Statele Unite ale Americii, China și Mexic.

Sectorul unde sunt înregistrate cele mai multe locuri noi de muncă nu este o noutate pentru nimeni: cel al tehnologiei, urmat de investițiile în marketing, vânzări și servicii, dar și cele de dezvoltare și cercetare.

Vorbind de globalizarea locurilor de muncă și de competențele ce vor fi din ce în ce mai solicitate în viitor, analiștii sunt încrezători în faptul că business-urile vor căuta angajați ce pot ajuta la dezvoltarea digitala a companiilor, punând un accent constant pe inovare și pe un plus de valoare. Se caută așadar creșterea gradului de automatizare și, odată cu acest lucru, vom deveni martorii unor schimbări dramatice care vor presupune automat și eliminarea unor poziții ale căror responsabilități vor fi preluate de programe specifice sau chiar de robotizarea activităților.

Care sunt așadar cele mai importante competențe ce vor crește siguranța unui loc de muncă? Creativitatea, abilitatea de a învăța continuu și de a fi la curent cu noile trend-uri din orice sector de activitate.

August 2018

Odată cu investițiile străine în România, nevoia companiilor de a schimba politicile interne și modalitățile în care angajații cooperează este din ce în ce mai stringentă. Vorbim despre o comunicare globală, despre o adevărată cultură internațională și, nu în ultimul rând, de nevoile de creștere a performanțelor salariaților și dezvoltarea acestora pe domeniile competente.

Managerii care conduc o companie națională privesc nevoia comunicării interne într-un mod total diferit comparativ cu cei care se confruntă zilnic cu echipe de naționalități diferite. Fie că este vorba despre discuțiile cu privire la performanța acestora, fie că ne axăm doar pe nivelul discuțiilor despre activitățile de zi cu zi, toate aceste interacțiuni trebuie să fie personalizate și în concordanță cu nevoile și nivelul de înțelegere al angajaților. Poate că la o primă vedere o cultură internațională poate să pară ceva simplu de manageruit, însă realitatea ne demonstrează de fiecare dată contrariul. Chiar dacă informațiile sunt, într-un final, aceleași, modul în care discuția are loc, de la cadrul ales, până la canalul de comunicare și strategia utilizată sunt toate diferite. Un exemplu devenit deja clasic este felul în care managerii oferă feedback și idei de îmbunătățire a performanțelor angajaților europeni, în comparație cu cei asiatici. Dacă angajații din Europa pot înțelege, într-o măsură mai mare sau mai mică întrucât și aici există diferențe mari de percepție, nevoia unui feedback uneori mai direct și poate perceput uneori negativ, pentru angajații din Asia este necesară o strategie cu totul diferită pentru a livra același mesaj, care să conducă nu la o demotivare, ci la o îmbunătățire a activităților zilnice.

Companiile internaționale au acum la îndemână o varietate de canale de comunicare și este din ce în ce mai des întâlnită situația în care echipele sunt formate din oameni ce locuiesc în diferite colțuri ale lumii. Tocmai de aceea nevoia unei comunicări diferențiate, personalizate pentru fiecare cultură în parte, este vitală pentru succesul unui proiect.

Managementul competent nu se mai traduce așadar de foarte mult timp doar prin ședințe în care sunt prezentate niște cifre seci și care sunt următorii pași pentru a ajunge la performanța dorită, ci este acum sinonimul construirii unei culturi internaționale, bazată atât pe piloni comuni specifici companiei, cât și pe personalizarea mesajelor, în funcție de cultura națională a fiecărui angajat.

 

 

IULIE 2018

Până acum câțiva ani, ideea de antreprenoriat în România era una ce putea fi definită de mulți ca o adevărată nebunie. După o perioadă în care toți eram obișnuiți cu vestitul programul 9:00 – 17:00, să încerci un nou drum, propriul drum, și poate chiar să riști o carieră într-o companie de mari dimensiuni pentru a lucra pentru tine era ceva de neconceput pentru români.

Ideile noi, venite din vest, încercările neîntrerupte ale celor care nu își puteau imagina o viată dedicată visului celorlalți în schimbul unui salariu lunar au schimbat mentalitatea mediului de afaceri, iar micile businessuri au început să își facă apariția și, de multe ori, să se bucure de o susținere mult mai mare în detrimentul marilor jucători de pe piață.

Potrivit celui mai recent studiu realizat anul acesta de Amway Global Entrepreneurship Report, 39% dintre tinerii din România care au sub 35 de ani își doresc să înceapă o afacere proprie. În rândul celor care au peste 50 de ani însă, situația este la polul opus: doar 12% dintre aceștia se visează antreprenori.

Rezultatele sunt așadar foarte încurajatoare. Urmăm trendul european de a lansa afaceri mici și sustenabile și de a încerca tot ce ne stă în putință pentru a ne împlini visul, a ne asigura o stabilitate economică prin a face ceva cu pasiune adevărată și a deveni independenți.

 

 

Iunie 2018

Soluții și servicii plătite constant cu monede virtuale, telefoane transformate în adevărate stații de lucru portabile, acces în timp real la orice informație, capacitataea de a lucra din orice loc de pe planetă – sunt toate doar câteva dintre schimbările majore pe care le-a adus tehnologia în viața noastră de zi cu zi.

Odată cu toate aceste modificări, modul în care ni se desfășoară o zi normală de lucru s-a schimbat total, iar afacerile care nu țin pasul cu toate aceste schimbări nu vor avea parte de un viitor strălucit. Desigur, putem spune același lucru și despre angajați. Auzim din ce în ce mai des discuții despre viitorul robotizării, al automatizării, despre ce vor putea învăța roboții în viitor și cum vor lua decizii bazate pe ceea ce au analizat, iar specialiștii din domeniu par să ajungă la o singură concluzie comună – aceea că omul va fi o resursă cheie doar dacă va reuși să activeze într-o nișă unde creativitatea este pe primul lor.

Redescoperire. Despre asta este vorba în toate domeniile de activitate în ultimul timp și acest lucru nu se va schimba decât atunci când viteza de dezvoltare a tehnologiilor inovatoare se va domoli. Cei care nu acceptă schimbările și nu le primesc cu brațele deschise nu vor pierde doar noile oportunități de creștere, ci se vor trezi într-o lume ce a stagnat și care nu le va mai satisface nevoile.

Provocarea constantă pare că este chiar adaptabilitatea. Într-un secol al vitezei, timpul pentru adaptare la schimbare este mai limitat ca niciodată, iar redescoperirea este continuă, dar este singurul lucru ce îți crește șansele să rămâi un jucător și nu doar un observator.

 

MAI 2016

Investițiile în securitatea informațiilor au devenit de foarte mult timp incredibil de importante pentru orice companie. Mulți sunt de părere că despre acest lucru trebuie să țină cont doar companiile care colectează informații delicate despre clienții lor, precum locația sau preferințele de consum. Incorect, pentru că atunci când vorbim despre securitatea datelor ne referim la un spectru mult mai larg, care pornește chiar de la detaliile propriilor angajați, se extinde către informațiile despre planurile de investiții ale companiei și felul în care acestea pot deveni publice și exemplele pot continua.

În trecut, securitatea datelor era explicată ca niște setări tehnice în sistemele utilizate intern. Odată cu trecerea timpului însă, specialiștii din toate domeniile de activitate au realizat faptul că acesta este doar primul pas. Vorbim despre decizii corecte, estimări ale riscurilor și ale impactului, dar și despre planuri concrete în cazul în care se pierd date importante și, nu în ultimul rând, despre un back-up continuu care să ofere transparență și vizibilitate datelor acumulate în timp.

Securitatea informațiilor este un adevărat factor de dezvoltare pentru companii, indiferent de domeniul de activitate. Este un adevărat pilon care stă la baza unor decizii corecte luate pe fondul unor date nealterate și la care poate avea acces doar un cerc restrâns ce analizează datele provenite în urma unei cercetări.

Un nivel corect al securității informațiilor într-o firmă nu înseamnă doar siguranța planurilor de viitor și păstrarea acestora departe de ochii competiției, ci și un nivel crescut de încredere din partea clienților, fără de care niciun business nu poate supraviețui.

 

 

 

Aprilie 2018

Un proiect pe o perioadă limitată de timp sau a lucra remote – acestea sunt două dintre schimbările puternice cu care se confruntă piața locurilor de muncă din România. Dacă în ceea ce privește munca temporară, rata de penetrare în țara noastră este destul de mică atunci când o comparăm cu situația din alte țări, în ceea ce privește locurile de muncă unde nu este obligatorie prezența la birou lucrurile se schimbă.

Peste 61.000 de români au fost angajați în regim de muncă temporară în anul 2017, arată datele oficiale ale Asociației Române a Agențiilor de Muncă Temporară. Asta înseamnă că 0.3% dintre angajații din țara noastră au fost implicați în astfel de proiecte. Pentru o viziune mai clară, la nivelul țărilor ce fac parte din Uniunea Europeană rata este de 1.9%.

Unul dintre factorii care au dus la o dezvoltare în ultimii ani a locurilor de muncă remote este dezvoltarea comunicării prin diferite tehnologii. Dacă adaugăm faptul că România este în continuare un hub pentru cei care vor să își dezvolte echipe bune de dezvoltatori, este clar că a lucra de acasă sau din orice loc ce nu este biroul oficial nu mai este o surpriză pentru mulți dintre angajatori. Cei care se bucură deja de o flexibilitate a locului de unde își îndeplinesc task-urile de serviciu spun că echilibrul dintre muncă și viața persoanlă, dar și economia de timp sunt două dintre cele mai importante avantaje.

Aleșii lucrează la o lege, prin care “telemunca”, așa cum este denumit lucrul de acasă, să fie reglementată legal. Concret, telemunca va fi “forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor”. Schimbările ce vor veni odată cu această lege sunt încă sub semnul întrebării, ceea ce este clar însă este faptul că persoanele care, din motive diferite, nu se pot deplasa cu ușurință, așteaptă cu nerăbdare mai multe detalii cu privire la noile oportunități ce se pot ivi.

 

 

Martie 2018

Luna martie este dedicată doamnelor și domnișoarelor din jurul nostru, iar unul dintre subiectele discutate din ce în ce mai des în ultima perioadă este egalitatea de șanse între femei și bărbați. Comisia Europeană a lansat chiar un program special, numit “Drepturi, egalitate şi cetăţenie 2014-2020″, prin care finanțează proiecte, în valoare totală de aproape 16 milioane de euro, prin care să asigure egalitatea de gen în realitate. În tot acest timp însă, există țări unde discuțiile despre egalitatea de șanse sunt abia la început.

Există nenumărate studii care demonstrează faptul că femeile sunt, în cele mai multe dintre sectoarele de activitate, slab plătite comparativ cu bărbații. Mai mult decât atât, numărul femeilor în poziții decizionale este mult mai mic comparativ cu cel al colegilor de sex masculin.

Datele venite direct de la Bruxelles arată că situația cu privire la nivelul de salarizare va deveni cu adevărat egală în aproximativ 70 de ani. În ceea ce privește prezența feminină egală în parlamentele naționale, Europa are nevoie de cel puțin 20 de ani pentru a soluționa acest lucru.

În România, rezultatele unui studiu publicat acum aproximativ un an arată că diferența de salarizare brută dintre femei și bărbați este de 4,5%. Procentul pare semnificativ, dar dacă îl comparăm cu media europeană de 16,7% situația se schimbă. Valoarea maximă a diferenței a fost înregistrată de Estonia, cu nu mai puțin de 28,1%. Există însă țări în care plata inegală este ilegală. Un exemplu este Islanda, unde companiile sunt obligate să ofere dovezi clare privind echitatea salariilor angajaţilor. Dacă societățile nu vor demonstra că își tratează salariații în mod egal, acestea vor fi sancţionate cu amenzi semnificative.

Nu ne putem abține însă să nu ne întrebăm de cât timp vom avea nevoie în realitate pentru a oferi șanse egale între sexe la locul de muncă? Trăim într-o perioadă în care dezvoltarea, la orice nivel, este fantastică, însă pare că anumite lucruri de bază nu se schimbă deloc ușor.

 

 

Februarie 2018

România era acum foarte mulți ani o țară care nu depindea major de importul de alimente pentru a-și hrăni populația. Situația s-a schimbat radical, iar ultimii ani au adus o majorare importantă a importului. Motivele sunt multiple: fie vorbim despre prețuri mai mici pentru aducerea alimentelor din alte țări, fie vorbim despre o cantitate mai mare ce nu poate fi susținută de producătorii locali.

Datele făcute publice de Institutul Național de Statistică din țara noastră arată că în 2016 dependența de importuri a crescut simțitor. Peste 14% din legume, 35% din fructe, mai bine de 12% din produsele lactate și aproape 30% din produsele din carne vin din alte țări și sunt așezate pe rafturile marilor supermarketuri sau vândute de magazinele mici și medii.

Suntem din ce în ce mai dependenți de marfa din afara țării, iar acest lucru vine cu un cost mult mai mare decât cel pe care ni-l putem imagina pe termen scurt. Primul efect este desigur prețul. Odată ce produsele sunt aduse din alte țări, nu mai există un control al costului. La acesta se adaugă calitatea produselor. Nu puțini sunt cei care ridică semne serioase de întrebare cu privire la cantitatea de conservanți și alte substanțe nu foarte benefice pentru organism, dar care ajută la păstrarea produselor în termen de valabilitate pe o perioadă mai lungă de timp.

Cifrele arată că România a importat în prima jumătate a anului 2017 alimente în valoare de nu mai puțin de 3,2 miliarde de euro. Asta în condițiile în care anul trecut a fost unul cu o producție agricolă ridicată comparativ cu alți ani. De cealaltă parte, agricultorii spun că producțiile se vând imediat, mai ales la export. Un motiv pentru acest lucru este faptul că în țara noastră depozitele cu temperatură controlată sunt limitate. Acest lucru duce desigur la un import masiv în lunile de iarnă și primăvară, import care nu poate fi reechilibrat ușor vara și toamna.

Singurul an în care exporturile au fost mai mari comparative cu importurile a fost 2015. Motivul? Livrări record de cereale. Soluțiile pentru a reechilibra situația? Investiții nu doar în agricultură, ci și oferirea de ajutoare ce pot stimula producția și, nu în ultimul rând, tehnologii care să poată păstra alimentele locale nealterate o perioadă mai lungă de timp.

 

 

Ianuarie 2018

Noul an vine cu mai multe schimbări pentru angajați, dar și pentru companii. Una dintre cele mai dezbăture modificări este mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat, lucru ce vine cu schimbări sesizabile în ceea ce privește suma de bani cu care angajatul rămâne în mână la finalul lunii. O altă modificare majoră este majorarea salariului de bază minim brut garantat pe țară. Acesta se va mări considerabil de la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 de lei lunar la 1.900 de lei, potrivit unei Hotărâri de Guvern.

Creșterea de peste 30% comparativ cu nivelul din 2017 a salariului minim este privită cu scepticism de mulți. Pe de o parte, acest lucru depășește pragul de 40% pentru plata muncii din totalul producției, pentru a se apropia de nivelul de 50%, cât este media din Europa. De cealaltă parte însă, Executivul spune că măsura duce la un impact asupra PIB-ului real de 0,6%. La toate acestea se adaugă creșterea puterii de cumpărare și reducerea muncii la negru.

Mediul de afaceri însă nu este de aceeași părere. Creșterea salariilor într-un mod care nu este organic va duce la un profit mai mic și, chiar dacă mulți contribuabili nu se gândesc la acest lucru, un profit mai mic înseamnă automat și un număr mai limitat de locuri de muncă, ceea ce se traduce într-un final la o rată mai ridicată a șomajului.

Care vor fi cu exactitate concluziile reale ale acestor modificări? Aceste lucruri le vom vedea și simți în lunile care vor urma, însă analiștii nu privesc anul 2018 cu optimism pentru activitățile economice din România, ridicând în mod constant semnale de alarmă cu privire la o posibilă nouă criză economică.

Decembrie 2017

Ultima lună din an este de fiecare dată luna în care, chiar dacă anul financiar nu este la final, toți cei care sunt implicați activ într-o afacere încep să se gândească la ceea ce au realizat în ultimele 12 luni. Cu bune, cu rele, cu lecții multe învățate și cu planuri mari începe un nou an cu urcușuri și coborâșuri.

Situația economică din România este parcă din ce în ce mai complicată. Pe de o parte, autoritățile anunță creșteri economice consistente, aducând țara noastră în fața multora din Europa. De cealaltă parte însă, analiștii economici explică faptul că această creștere este bazată pe consum, un consum ce nu poate fi baza unei creșteri sănătoare. Tocmai de aceea se discută în ultima vreme despre o nouă criză economică ce va destabiliza balanța care și așa este una foarte sensibilă. De data aceasta însă se pare că va fi una ori mult mai puternică, ori mult mai lungă decât cea din 2008.

Autoritățile explică faptul că, în țara noastră, jumătate dintre companiile active în prezent nu au o activitate pe piață mai lungă de cinci ani. Asta înseamnă, desigur, faptul că nu au trecut prin criza economică din 2008 și, deci, nici nu știu cum să gestioneze o astfel de situație. Cu un nivel ridicat de neîncredere, sentimentul de panică și fondurile blocate, pentru multe dintre aceste companii efectul va fi devastator. Analiștii cred că există șansa reală ca una din trei firme din România să se închidă în timpul unei viitoare posibile crize.

Să așteptăm însă începutul anului 2018 cu optimism și cu speranța că o stabilizare a economiei românești va fi posibilă.

 

total: 62 | afișate acum: 1 - 10