Controalele și neregulile din spitalele de stat din România continuă. Lipsa curățeniei, a medicamentelor, a aparatelor speciale sau a personalului instruit să utilizeze noile aparate ori subfinanțarea sunt doar câteva dintre neregulile din sistemul de sănătate public din România.
Din păcate, toate studiile realizate în țara nostră au avut o singură concluzie: românii sunt printre cei mai nemulțumiţi cetățeni ai Uniunii Europene în ceea ce privește sistemul de sănătate. De exemplu, un studiu făcut de Daedalus Millward Brown arată că patru din cinci români spun că sistemul de sănătate trebuie schimbat, o altă cercetare, realizată de data aceasta de IRIS Network în nu mai puțin de 28 de țări, arată că românii au cel mai scăzut nivel de satisfacție cu privire la sistemul public de sănătate și exemplele pot continua. Soluția? Investiții majore, atât în clinicile și spitalele de stat, cât și în educația viitoarelor cadre medicale, finanțări puternice pentru medicamente și aparate speciale și multe, multe altele. Problema? Lipsa bugetului.
Controale care vizează curățenia
După multe cazuri nefericite din toate colțurile țării ce au fost aduse în atenția autorităților și care demonstrează că în foarte multe dintre unitățile sanitare din țară igiena este una precară, Ministerul Sănătății a decis demararea unor controale la nivel național. Acestea încep la 1 martie. „Aceste controale au ca scop impulsionarea managerilor de spitale pentru aplicarea corectă a prevederilor legilor sanitare şi efectuarea unor activităţi pentru care este nevoie în primul rând de respect pentru pacienţi. Ministrul Sănătăţii consideră că, indiferent de situaţia sistemul sanitar românesc, în prezent, nesatisfăcător atât pentru pacienţi, cadre medicale, cât şi pentru autorităţi, un standard elementar de curăţenie şi igienă trebuie asigurat de către toţi managerii unităţilor sanitare, fapt care ar demonstra respect atât faţă de profesioniştii din sistem cât şi faţă de pacienţi”, se arată în comunicatul oficial de presă remis de Ministerul Sănătății.
Curățenia sau, mai bine spus lipsa ei, nu este însă singura problemă din sistemul de sănătate românesc. În aproape 60 la sută din unitățile sanitare din România sunt nereguli. Nu o spunem noi, ci chiar ministrul Sănătății Eugen Nicolăescu, care a declarat public recent că există secții de chirurgie în care se fac doar 10 operații pe lună și rata de reinternare în termen de 30 de zile de la prima externare este de 12 procente.
Sancțiuni
Eliberarea de scrisori medicale fără datele cerute, precum motivele prezentării la medic, diagnosticul, examenul clinic, examenele de laborator, tratamentul efectuat, decontul de cheltuieli ce se eliberează pacienţilor la externare sau tratamentul recomandat – acestea au fost unele dintre neregulile sancționate în luna februarie a acestui an, în urma controalelor realizate la finele anului trecut de către Direcţia Generală de Monitorizare, Control şi Antifraudă. O altă problemă gravă descoperită la spitalele verificate a fost obligarea pacienților internaţi să-şi cumpere singuri medicamentele.
Verificările în teren au avut loc în perioada 17-20 decembrie 2013, au fost unele fără un anunț în prealabil și au fost vizate zece spitale din Bucureşti şi din ţară. Sancțiunea pentru neregulile descoperite este reţinerea a 1% din valoarea de contract aferent lunilor în care au fost înregistrate nereguli, iar unitățile sancționate sunt: Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea, Spitalul Judeţean de Urgenţă Sibiu, Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu”.
Aparate avem, dar nu și cine să le folosească
Pe de o parte, medicii spun că nu există medicamente necesare și nici aparatele moderne care să îi ajute. De cealaltă parte însă, în multe dintre unitățile medicale din țară sunt aparate moderne, e drept de multe ori cu bani de la Uniunea Europeană, care stau nefolosite.
De exemplu, la Timișoara, un computer tomograf modern a fost cumpărat în 2008 și de atunci nu a fost folosit niciodată în adevăratul lui scop, nefiind folosit o perioadă lungă și apoi după câteva teste fiind descoperit defect.
La Iași, la Institutul de Oncologie există un accelerator de particule special pentru bolnavii de cancer. Acesta a stat neutilizat, încă din luna septembrie a anului 2012. A costat 10 milioane de lei și este un aparat foarte rar, dar nu a primit la timp autorizația de folosire. Tot la Iași, există și un aparat de brahiterapie, utilizat cu succes în terapia cancerelor de col uterin şi de esofag. Prețul lui s-a ridicat la nu mai puțin de 1,8 milioane de lei. Nici acesta nu a primit autorizația de funcționare, iar singurul medic ce știa să-l utilizeze a ales să plece peste granițe pentru un salariu mai mare.
Exemplele pot continua. La finalul anului trecut, la Institutul Oncologic din Bucureşti s-a descoperit în urma unui control că două acceleratoare au stat nefolosite timp de doi ani. Cele două aparate au început să fie utilizate abia în 2013, adică după ce perioada de garanţie a expirat. Bolnavii care aveau nevoie de acest aparat erau îndreptați spre spitalele private.
Pachetul de bază
De la 1 aprilie, va fi introdus pachetul de bază, despre care autoritățile spun că va schimba lucrurile în bine. Acesta presupune ca unitățile medicale care cheltuiesc 30-35% din bugetul pe care sistemul de sănătate îl are la dispoziţie să fie degrevate de multe dintre cazuri care vor fi preluate de ambulatoriu. În plus, vor exista liste de aşteptare pentru operaţiile din spitale, iar acestea se vor realiza după o programare în prealabil. Asta după ce peste 1 milion din cazurile de internare puteau fi rezolvate prin serviciile de ambulatoriu, după cum arată o analiză a Ministerului Sănătăţii.
