Nivelul poluării din marile oraşe ale lumii este îngrijorător. Care este viitorul transportului urban? Până în anul 2050, la nivel mondial, vor circula peste 2,5 miliarde de maşini, iar cele mai multe dintre aceste autovehicule se vor afla în oraşe. În plus, nevoia de combustibil va creşte la fel de mult. De exemplu, doar în China, cererea de benzină şi motorină va depăşi, în următorii 20-30 de ani, producţia totală a lumii.

În acest context, oamenii de ştiinţă atrag atenţia că, din cauza emisiilor de carbon extrem de mari,  clima va suferi daune majore ireversibile. Aceştia afirmă că deja efectele poluării au început să se vadă cu ochiul liber.

Cod Roşu de poluare în China

În luna decembrie a anului trecut, în China, a fost emis Cod Roşu de poluare. Mai exact spus, stratul de smog a ajuns atât de dens încât persoanele vulnerabile, precum cele cu anumite afecţiuni cronice, bătrânii, copiii, femeile însărcinate, au probleme respiratorii dacă ies din casă.

Nivelul de poluare a depăşit în unele zone din Beijing de 40 de ori limita de siguranţă admisă, determinând autorităţile să ia măsuri drastice, precum interzicerea circulaţiei sau închiderea unor instituţii de învăţământ.

Cod Roşu de poluare în China: Smogul a atins de 40 de ori limita de siguranţă admisă, în unele zone din Beijing

În ciuda acestor fenomene, care ar trebui să ne alarmeze, folosirea automobilului privat în oraş pare alegerea cea mai simplă pentru milioane de oameni, la nivel mondial.

Specialiştii în domeniu spun că problema poluării, precum şi cea a aglomeraţiei din marile oraşe, poate fi combătută doar în condiţiile în care autorităţile locale se vor axa pe măsuri     drastice. Este nevoie, prin urmare, de interzicerea circulaţiei maşinilor în anumite zone ale marilor oraşe, de promovarea maşinilor electrice, de încurajarea utilizării mijloacelor de transport în comun şi de motivarea locuitorilor să folosească bicicletele, trotinetele şi alte mijloace de transport care nu poluează.

Oraşe inteligente

Majoritatea cetăţenilor europeni (60%) locuiesc în oraşe cu peste 100.000 de locuitori, iar problema poluării şi aglomeraţiei reprezintă o adevărată provocare, în condiţiile în care mijloacele de transport utilizate de ei sunt responsabile de 40% din emisiile de dioxid de carbon emise în aer.

În termeni economici, aglomeraţia din marile oraşe costă europenii aproximativ 100 miliarde de euro, adică 1% din Produsul Intern Brut al ţărilor din Uniunea Europeană.

Pe lângă poluare şi aglomeraţie, o altă majoră problemă în marile metropele europene este reprezentată de accidentele rutiere care fac, zilnic, la nivel european sute de victime.

Prin urmare, un oraş inteligent nu este neapărat un oraş conectat la tehnologie, ci un oraş care ştie să îşi gestioneze consumul de energie, poluarea şi traficul.

Copenhaga – Un exemplu de succes

Cu toate că persoanele care preferă să folosească maşina afirmă că autorităţile nu pot încuraja un alt mijloc de deplasare, un oraş european a reuşit să facă acest lucru. Este vorba de Copenhaga. Capitala Danemarcei deţine, în prezent, peste 350 de kilometri de piste de bicicletă.

.

.

Danemarca deţine în prezent peste 12.000 de kilometri de piste de bicicletă

În acest oraş, care are 518.574 de locuitori, se găsesc peste 80.000 de biciclete.

Totul a început în anii 1960, când poluarea și accidentele rutiere au tras un semnal de alarmă. Atunci, locuitorii oraşului au înţeles că este nevoie de o schimbare, iar soluţia aleasă a fost cea mai simplă şi cea mai puţin costisitoare.

Dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete a fost posibilă pentru că autorităţile au decis să finanţeze masiv, cu jumătate de miliard de dolari, crearea infrastructurii necesare pentru acest mijloc de transport, iar obiceiul de a merge cu bicicleta nu a fost adoptat doar de danezii de rând, ci şi de politicieni, dând un exemplu pozitiv în acest sens. Prin urmare, la ora actuală, peste 50% din membrii Parlamentului vin la serviciu pe bicicletă.

În plus, per total, doar 40% din danezi dețin o mașină, în timp ce în Statele Unite 95% din populație deține o mașină.

Acesta este doar un exemplu de succes, iar vestea bună este că marile oraşe ale lumii încearcă să-i copieze modelul, așa cum este cazul oraşelor Tokyo sau Stockholm.

Câţi români deţin o maşină?

Un sfert dintre locuitorii Bucureştiului conduc, la ora actuală, o maşină. La nivel naţional procentul este mai redus, respectiv trei din zece persoane conduc o maşină, conform unui studiu realizat de Ipsos Research. În ciuda traficului infernal, cei care locuiesc în Bucureşti apreciază cel mai mult rolul mașinii de a economisi timp (13%), prin comparație cu rezultatul total la nivel de țară (3%). Pentru 5% dintre români, mașina este cel mai important lucru din viața lor.

Bucureşti, doar 5,7 kilometri de piste pentru biciclete

În prezent, Capitala României deţine doar 5,7 kilometri de piste pentru biciclete, conform unui raport al Organizaţiei pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), realizat în anul 2015.

Principala problemă legată de aceste piste de biciclete este reprezentată de faptul că nu sunt sigure pentru biciclişti. Astfel, unele dintre ele sunt situate pe trotuare şi au o lăţime de doar un metru, fiind întrerupte atât de parcări, cât şi de maşinile parcate neregulamentar pe trotuare.

În plus, aceste piste nu au continuitate şi nu permit bicicliştilor să le părăsească în siguranţă.  De asemenea, pe unele trotuare unde au fost construite pistele, pietonii nu mai au loc pentru a se deplasa.

Pericolele din trafic

Potrivit  OPTAR, bicicliștii se confruntă în trafic cu mai multe pericole, printre care se numără deschiderea portierelor fără ca pasagerii sau șoferul autovehiculului să se asigure, construcţiile , ridicate în zona drumului public, care diminuează vizibilitatea şi contribuie la creşterea situaţiilor de risc, precum şi dificultăţi cauzate de şoferi care nu se asigură şi nu acordă prioritate bicicliştilor chiar şi atunci când sunt obligaţi.

Legislaţia rutieră din România prevede că pe străzile unde nu există piste pentru biciclete, circulația acestora se poate desfăşura exclusiv pe carosabil, fiind interzisă circulația pe trotuare.