Deşi nevoia de tratament este în creştere, vânzările de produse farmaceutice scad. Vânzările de medicamente sunt în scădere în România, cu toate că nevoia de tratament a pacienţilor creşte. Situaţia este paradoxală, iar specialiştii din domeniul farmaceutic spun că de vină pentru acest lucru ar fi măsurile haotice luate de autorităţi, precum şi supra-reglementarea care face ca medicamentele ieftine să dispară de pe piaţă, în timp ce pacienţii sunt nevoiţi să plătească mai mult pentru tratamentele lor.

Conform datelor făcute publice de compania de cercetare Cegedim, piaţa de medicamente eliberate către pacienţii din ţara noastră a ajuns la 12 miliarde de lei în ultimul an, în scădere cu 4,4% faţă de perioada iulie 2014 – iunie 2015.

Valoarea pieţei farma a înregistrat însă o creştere cu 16% în trimestrul al doilea al anului curent, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile reducerii preţurilor pentru medicamente şi a creşterii utilizării tratamentului pentru hepatită, mai arată studiul Cegedim.

De curând, autorităţile au anunţat că metodologia privind modul de calcul și procedura de avizare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizație de punere pe piață în România se va aproba prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătății. Modificarea a fost făcută de Guvern pentru a aduce mai multă claritate legislativă și predictibilitate.

De ce a crescut piaţa în trimestrul II?

„Creşterea pieţei la nivelul trimestrului doi din 2016 este explicabilă din două motive: valoarea pieţei în trimestrul doi din 2015 a fost neobişnuit de mică, din cauza anunţului de reducere a preţurilor pentru medicamentele pe bază de prescripţie începând cu 1 iulie 2015, respectiv lărgirea utilizării tratamentului pentru hepatită, care marchează o premieră prin impactul semnificativ asupra pieţei”, a explicat Petru Crăciun, directorul general al Cegedim.

Creşterea pieţei farma la nivelul trimestrului II este explicabilă din două motive: valoarea pieţei în perioada similară din 2015 a fost neobişnuit de mică şi lărgirea utilizării tratamentului pentru hepatită.

Însă, conform acestuia, la nivelul analizei la 12 luni, reducerea pieţei de medicamente de 4,4% a fost determinată de scăderea medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie în farmacii, care a fost de 7,5%.

„Dacă facem abstracţie de introducerea tratamentului pentru hepatită, scăderea acestui segment ar fi fost de 14,8%. Regretăm să constatăm că încă există diferenţe mari între declaraţii şi realitate. De exemplu, deşi reducerea mortalităţii din cauze cardiovasculare a fost sesizată corect ca fiind o prioritate pentru sănătate în România, ne va fi greu să progresăm în condiţiile în care piaţa acestor tratamente a scăzut cu 18,6%. În situaţia actuală, considerăm că întreaga metodologie de fixare a preţurilor şi de co-plată a medicamentelor trebuie revizuită, însă cel mai probabil această sarcină va rămâne o preocupare majoră pentru Guvernul rezultat după alegeri”, a declarat  Petru Crăciun.

Pe segmente, ratele de creştere în lei au fost de -7,5% pentru medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală în farmacii, 8,4% pentru produsele fără reţetă şi -5,1% pentru spitale.

Cele mai vândute medicamente

Singurele grupe terapeutice ale căror vânzări, în funcţie de numărul de cutii de medicamente, în perioada iulie 2015 – iunie 2016 au fost mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut sunt: medicamentelor antineoplazice şi imunomodulatoare (plus 6,6%), al celor pentru sistemul digestiv şi metabolism (plus 2,6%) şi pentru sistemul cardiovascular (plus 0,4%).

Grupele terapeutice care în perioada iulie 2015 – iunie 2016 au avut cele mai mari creşteri valorice ale vânzărilor (în lei) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut sunt medicamentele antiinfecţioase sistemice (plus 32,4%) şi cele pentru sistemul digestiv şi metabolism (plus 1,8%).

În 2015, valoarea totală a pieţei de medicamente a fost de 11,7 miliarde lei în ultimele 12 luni, în scădere cu 4,7% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (ianuarie – decembrie 2014).

În plus, conform estimărilor, piaţa farma ar putea înregistra o scădere cu câteva procente în anul 2017, continuând tendinţa actuală.

Mii de medicamente au dispărut din farmacii

În contextul scăderii pieţei farma şi a măsurilor de supra-reglementare, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) atrage atenţia că mii de medicamente esenţiale vor dispărea de pe piaţă în perioada imediat următoare în lipsa introducerii imediate a taxei clawback diferenţiată.

APMGR înțelege preocuparea Guvernului pentru stoparea dispariţiei de pe piaţă a circa 100 de medicamente off-patent (medicamente inovative ieşite de sub protecţia brevetului) ca urmare a ieftinirii acestora cu 35%, în conformitate cu prevederile legislaţiei actuale, însă reaminteşte că alte câteva mii de medicamente esenţiale sunt pe cale de dispariţie din cauza efectelor taxei clawback.

În ultimii ani, în jur de 2.000 de medicamente au dispărut din farmacii, din cauza introducerii taxei clawback

Taxa clawback are un impact fiscal de trei ori mai mare asupra prețului medicamentului generic față de cel inovativ, acest lucru ducând la dispariția a 2.000 de medicamente generice de pe piață în ultimii ani – trend ce, fără introducerea calculului diferențiat al taxei, va continua.

Producătorii cer calcul diferenţiat pentru generice şi inovative

“Guvernul are obligaţia de a debloca proiectul de lege pentru introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback sau trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru efectele catastrofale asupra pacienţilor”, a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv APMGR, într-un comunicat de presă.

Conform specialiştilor, medicamentele care urmează să dispară vor fi cele care se adresează unor arii terapeutice de bază, precum bolile cardiovasculare şi digestive, cancerul, bolile sistemului nervos central şi aparatului respirator şi vor afecta în special bolnavii cronici.

Fenomenul dispariţiei medicamentelor va continua: medicamentele care urmează să iasă de pe  piaţă vor fi cele care se adresează bolilor cardiovasculare şi digestive, cancerului, bolilor sistemului nervos central şi aparatului respirator.

În plus, conform acestuia, taxa clawback este un eșec evident. Economiile pe care statul pretinde că le-a făcut cu ajutorul prețurilor mici și al suprataxării vor fi cu mult depășite de cheltuielile pentru tratarea unor afecțiuni mult mai grave, cauzate de lipsa medicamentelor uzuale, care au dispărut.

Cele mai mari companii din piaţa farma

Topul primelor companii din piaţa de medicamente este dominat de Abbvie, după un salt de cinci locuri, ascensiunea companiei venind în urma decontării medicaţiei pentru hepatita virală cronică.

Cele mai mari vânzări de medicamente au fost înregistrate de compania Abbvie, în urma decontării medicaţiei pentru hepatita virală cronică

Astfel, brandul Viekirax, a cărui comercializare a început în luna mai 2015, a înregistrat în perioada ianuarie-iunie 2016 vânzări de peste 580 milioane lei.

Clasamentul este completat de companiile Sanofi, Novartis, Servier, Pfizer sau Sun Pharma. Topul companiilor care au avut cele mai mari vânzări de medicamente în perioada iulie 2015 – iunie 2016 este completat de Servier (inclusiv Egis) cu vânzări de 550 milioane lei, Pfizer – cu vânzări de medicamente de 538,7 milioane lei, Sun Pharma (inclusiv Terapia) – cu vânzări de medicamente de 517,5 milioane lei, Hoffmann La Roche – cu vânzări de 492,9 milioane lei, GlaxoSmithKline – vânzări de 489,6 milioane lei, AstraZeneca – vânzări de medicamente de 379,9 milioane lei și Merck & Co, cu vânzări totale de 322,5 milioane lei.