Piața forței de muncă. Schimbările demografice și cele tehnologice reprezintă două tendințe majore care transformă forța de muncă. Aceasta este concluzia studiului Deloitte „Vocea forței de muncă în Europa”, la care au participat peste 15.000 de persoane din zece țări europene, și anume Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Suedia, Elveția, Marea Britanie și România.
Piața forței de muncă. Schimbarea demografică
Reducerea natalității și intrarea târzie a tinerilor pe piața muncii duc la o înlocuire dificilă a forței de muncă. Aceste proiecții ar putea părea alarmante, dar alte elemente au potențialul de a compensa pierderea forței de muncă actuale.
Salariații care se apropie de vârsta de pensionare rămân mai mult timp pe piața forței de muncă, în principal în urma reformelor în domeniul pensiilor și a îmbunătățirii stării de sănătate.
Piața forței de muncă. Schimbarea tehnologică
Pe de altă parte, progresul înregistrat în diverse domenii, în special inteligența artificială și tehnologiile de comunicare, presupun o regândire a structurii și a modului de lucru.
Așadar, abilitățile pe care angajatorii le solicită evoluează rapid, iar termenul de valabilitate a acestora devine mai scurt.
„Cele două tendințe, demografică și tehnologică, pot fi contracarate doar, eventual, prin politici structurale pe termen lung. Așadar, angajatorii trebuie să se obișnuiască cu gândul că acesta este viitorul pieței muncii și să găsească soluții pentru a motiva angajații existenți, oferindu-le posibilitatea unei cariere mai lungi care înseamnă, evident, și disponibilitatea de învățare a unor noi aptitudini”, declară Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România.
Piața forței de muncă. Răspunsuri în cadrul studiului:
• între 24% (lucrători în fabrici, procesare) și 43% (profesii) intenționează să lucreze și după vârsta de 65 de ani;
• angajații de peste 55 de ani au cele mai multe contracte part-time (20%) sau sunt freelanceri (10%);
• cele mai relevante aptitudini pentru o viitoare angajare sunt cunoștințele IT avansate (21%), limbile străine (21%), cunoștințele tehnice (17%), de învățare (12%), de comunicare (11%);
• cele mai eficiente metode de învățare sunt, în funcție de grupa de vârstă, training la serviciu (79%-77%), lucrul la o problemă/sarcină nouă (70%-68%), participarea la cursuri, seminare (66%-56%);
• cele mai relevante cinci aspecte care motivează la locul de muncă sunt siguranța și stabilitatea locului de muncă (87%), remunerarea (85%), încrederea colegilor, clienților, șefilor (84%), definirea clară a responsabilităților (83%), conducerea competentă (82%).
„România se confruntă la rândul său cu scăderea natalității și, în plus față de statele din Europa de Vest, cu migrația forței de muncă. Ambele fenomene probabil vor continua pe termen mediu și pot afecta potențialul de creștere a economiei. În cel mai recent raport privind stabilitatea financiară, Banca Națională a României a identificat problema demografică drept o vulnerabilitate structurală, în condițiile în care un sfert din forța de muncă românească lucrează în alte state. Totuși, prezentul studiu relevă și modul în care angajatorii se pot adapta acestor tendințe, schimbându-și abordarea în cinci puncte cheie care vizează în principal menținerea în activitate a seniorilor, flexibilitatea contractelor și învățarea”, spune Raluca Bontaș.
Piața forței de muncă. Cum se pot adapta companiile?
1. Profitând de carierele mai îndelungate.
Studiul arată că firmele care caută abilități și flexibilitate ar trebui să aibă în vedere grupul de lucrători în vârstă care rămân motivați, mulțumiți și deschiși la aranjamente alternative de angajare.
2. Angajând și motivând o forță de muncă mai amplă.
În plus, factorii de motivare variază în funcție de vârstă și statut. Gestionarea unei forțe de muncă cu opinii și preferințe diferite și oferirea unei experiențe personalizate angajaților va deveni astfel din ce în ce mai dificilă. Acest lucru necesită un set de competențe care nu sunt neapărat legate de cunoștințele tehnice specifice.
3. Strategii de formare pentru modelele de carieră alternative.
Cu toate că munca salariată este cea mai atractivă formă de angajare, există un interes moderat pentru alte tipuri de contracte. Acest lucru se manifestă în special în rândul persoanelor vârstnice.
4. Promovarea învățării pe tot parcursul vieții.
În contextul în care cariera acoperă peste jumătate de secol, iar schimbările tehnologice sunt rapide, învățarea de-a lungul vieții devine esențială.
5. Semnal de alarmă privind schimbările tehnologice.
Companiile ar trebui să anticipeze dizolvarea rolurilor și să ofere alternative lucrătorilor afectați. Acest lucru poate contribui la creșterea angajamentului lor, precum și la performanțe și poate contracara lipsa de motivare a acestora.
Citește și Kaufland donează 230.000 euro pentru educarea copiilor defavorizați