UNTRR solicită implicarea activă a eurodeputaților români în plenul Parlamentului European. Sectorul transportului rutier este unul foarte dezvoltat la nivelul Uniunii Europene, datele statistice arătând că circa 5% din totalul angajaților UE lucrează în acest domeniu. Ținând cont că aproape jumătate din totalitatea mărfurilor se deplasează pe șosele, transportul de călători se estimează că va crește cu 42% până în anul 2050 iar cel de mărfuri cu mai mult de 60%, este evidentă importanța acestui sector pentru mediul economic și cel social din spațiul european.
Pachetul „Europa în Mișcare”, cunoscut și sub denumirea de Pachetul „Rutier” sau Pachetul „Mobilitate”, reprezintă un set amplu de inițiative care au ca scop sporirea siguranței în trafic, perceperea unor taxe rutiere mai echitabile, reducerea emisiilor de CO2, combaterea ocupării ilegale a forței de muncă și asigurarea condițiilor adecvate și a perioadelor de repaus pentru lucrători.
Pachetul de mobilitate include opt inițiative legislative referitoare la transportul rutier, având patru obiective principale: buna funcționare a pieței interne a transportului rutier, asigurarea unor condiții de muncă mai bune pentru șoferii de camion, rezolvarea problemelor care privesc mediul, ținând cont că transportul contribuie într-o mare măsură la emisii, și utilizarea la potențial maxim a digitalizării pentru a eficientiza activitățile de transport.
Pachetul de mobilitate rutieră a fost dezvăluit în trei etape
Primul pachet, din iunie 2017, a cuprins propuneri care se referă la accesul pe piața transporturilor rutiere și la profesia de operator de transport pentru marfă și călători, taxele de drum, plata acestora și taxarea electronică, regulile referitoare la timpii de conducere și de odihnă, detașarea lucrătorilor, controlul și taxele aplicate vehiculelor și monitorizarea emisiilor de CO2.
Cel de-al doilea pachet, din noiembrie 2017, a cuprins propuneri pentru accesul la piața transportatorilor rutieri de călători, directiva pentru vehicule nepoluante și cea pentru transport combinat, standardele de emisii de CO2 pentru autoturisme și vanete și inițiativa despre baterii.
Cel de-al treilea pachet din mai 2018, a cuprins prevederi cu privire la standardele de emisii CO2 pentru vehiculele grele, digitalizarea documentelor pentru transportul de mărfuri, dezvoltarea tehnologiilor pentru vehicule avansate și managementul siguranței pentru infrastructura rutieră.
Cum lucrează Uniunea Europeană la îndeplinirea acestor obiective?
Comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, a declarat despre Comisia Europeană că aceasta se axează pe crearea unui mediu cu condiții egale pentru transportul rutier de mărfuri.
„Ne dorim o piață internă mai echitabilă și mai strâns legată pentru companiile de transport rutier de mărfuri”, a precizat Viorica Bulc.
Un alt obiectiv important al comisiei îl reprezintă și oprirea pentru totdeauna a așa numitelor companii de tip ” letterbox”, care evită să-și îndeplinească obligațiile legale de a plăti impozite și contribuții sociale pentru angajații lor. Această practică trebuie să fie desființată, Comisia Europeană dorind să întărească cooperarea între autoritățile naționale pentru a depista frauda. În ceea ce privește aspectele sociale, unele dintre cele mai așteptate din cadrul acestui Pachet de Mobilitate, Comisia Europeană intenționează să creeze condiții echitabile pentru companiile de transport rutier și să îmbunătățească condițiile de muncă pentru angajați, mai ales pentru șoferii de camion.
„Vrem să le oferim șoferilor de camion posibilitatea de a se întoarce acasă cel puțin o dată la trei săptămâni și vrem să ne asigurăm că nu-și vor petrece sfârșiturile de săptămână în cabina camionului, ci într-un hotel”, a mai declarat doamna comisar Violeta Bulc.
Comisia Europeană nu dorește să modifice limitele actuale privind perioada prezentă de condus și odihnă, ci vrea doar să ofere mai multă flexibilitate șoferilor de camion pentru ca ei să se întoarcă acasă mai des
Alte măsuri incluse în pachetul de mobilitate urmăresc și reducerea birocrației din transportul rutier european, pentru că, de fapt, companiile de transport trebuie să suporte costuri administrative mari pentru detașarea lucrătorilor, astfel că se dorește o simplificare a normelor pentru a reduce sarcina administrativă și a îmbunătăți aplicarea regulilor. Comisia Europeană a decis că un șofer profesionist care face transport internațional într-o anumită țară și petrece mai mult de 3 zile pe teritoriul acesteia, să fie plătit cu salariul minim din țara respectivă, iar această regulă se aplică în toate țările UE.
UNTRR solicită implicarea activă a eurodeputaților români în plenul Parlamentului European
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România(UNTRR) solicită implicarea activă a eurodeputaților români în plenul Parlamentului European de săptămâna viitoare de la Strasbourg, care va vota în data de 4 iulie 2018 mandatul privind pachetul de mobilitate. Votul Parlamentului European de săptămâna viitoare vizează modificări legislative cruciale pentru viitorul transportatorilor români în UE, precum Lex Specialis de aplicare a detașării în transporturile rutiere, cu posibilitatea de a excepta numai transporturile bilaterale între țara de stabilire (România) și alte țări UE, restricționarea cabotajului cu întoarcerea acasă a vehiculelor, derogarea pentru efectuarea odihnei săptămânale în cabină și perioada de referință de 3 săptămâni pentru întoarcerea acasă a șoferilor.
Parlamentul European a respins în iunie 2018 mandatul de negociere propus de Comisia de Transport și Turism (TRAN) cu privire la pachetul mobilitate, iar în această perioadă surse precizează că în cadrul grupurilor politice din parlament sunt dezbateri pentru a se ajunge la un compromis pe marginea pachetului de mobilitate.
Solicitările UNTTR privind votul eurodeputaților români
Referitor la votul Parlamentului European privind propunerea de Lex Specialis, UNTRR solicită excluderea transportului rutier internațional din Directiva 96/71 privind Detașarea lucrătorilor. Organizația avertizează că deși se discută despre un posibil compromis care vizează numai excluderea transporturilor rutiere bilaterale de la aplicarea Directivei Detașării, aceasta nu poate reprezenta o soluție viabilă pentru transportatorii rutieri din România, țară periferică a UE.
„România nu este vecină cu Germania și nici nu are o economie suficient de dezvoltată care să furnizeze volume de mărfuri suficient de mari spre a fi transportate între țara noastră și alte țări UE, schimburile comerciale existente având transportul deja asigurat, iar o obligativitate de a aduce autovehiculele în România ar duce la transporturi în gol și la reducerea dramatică a eficienței operatorilor de aici”, se arată într-un comunicat al UNTRR.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România solicită eurodeputaților români să susțină ferm excluderea tuturor transporturilor rutiere internaționale din cadrul de aplicare al Directivei Detașării, pe baza votului TRAN și conform Declarației comune semnate de uniune alături de 35 de asociații profesionale din 20 de State Membre UE.
„Precizăm că numărul semnatarilor Declarației comune este în continuă creștere, mai multe asociații profesionale din Germania, Finlanda și Belgia semnând recent Declarația. De asemenea, UNTRR a solicitat tuturor celor 751 de Membri ai Parlamentului European, precum și celor 28 de miniștri de transport UE introducerea unui mecanism european, similar celui aplicat de Comitetul Național Rutier în Franța, pentru a garanta același cost de referință al transportului în Uniunea Europeană, atât pentru transportatorii din est cât și pentru cei din vest. În măsura în care nu se dorește luarea acestei măsuri, în scopul aplicării principiului plată egală pentru muncă egală în același loc și pentru firmele de transport, considerăm că se dorește legalizarea discriminării transportatorilor rutieri de mărfuri din Europa Centrală și de Est pe piața transporturilor din UE”, se mai arată în comunicatul emis recent de către UNTRR.
Referitor la propunerea de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 privind timpii de conducere și de odihnă ai șoferilor profesioniști, Organizația Națională a Transportatorilor Rutieri din România solicită susținerea propunerii TRAN ca perioada de repaus săptămânal normal să poată fi efectuată în cabina camionului, atunci când acesta se află într-o parcare sigură și securizată, și de asemenea orice compromis privind perioada de referință pentru întoarcerea acasă a șoferilor să fie negociat la 8 săptămâni, dar nu mai mic de 4 săptămâni, având în vedere nevoile reale ale transportatorilor rutieri din țara noastră.
În ceea ce privește propunerea de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 și a Regulamentului (CE) nr. 1072/2009 în vederea adaptării regulilor de acces la piață și la profesie, la evoluțiile sectorului, UNTRR mai solicită continuarea liberalizării pieței transportului rutier de marfă și consideră că nicio propunere a Parlamentului European nu trebuie să introducă condiții mai restrictive decât prevederile actuale ale Regulamentului 1072/2009 cu privire la cabotaj. Organizația solicită și eurodeputaților români să respingă orice propunere de limitarea la 48 de ore de cabotaj pe stat membru, urmată de o interdicție de 72 de ore până la începerea altui cabotaj în acel stat membru.
UNTRR solicită eurodeputaților români să respingă orice propunere privind “întoarcerea acasă a vehiculelor”, deghizată sub diverse motivații, cum ar fi propunerea inacceptabilă ca începerea unei noi operațiuni de cabotaj să fie permisă numai după revenirea camionului în statul membru de înregistrare, propunerea de a introduce un criteriu privind “frecvența de încărcare și descărcare a mărfurilor în țara de înmatriculare”, pentru a evalua că firma de transport nu este “cutie poștală”, sau limitarea transportului rutier internațional la operațiuni bilaterale impunând legături cu țara de origine, pentru a fi exclus din cadrul de aplicare al Directivei Detașării.
În acest context, negocierile pe marginea pachetului de mobilitate rămân interesante. În Parlamentul European discuțiile continuă, iar unele propuneri par sa fie foarte complexe și să aducă mai multă confuzie decât în prezent, astfel încât unele voci susțin aplicarea unei proceduri scurte: după prima lectură în Parlament și răspunsul Consiliului și al Comisiei să nu se ajungă la noi lecturi în Parlament, ci să se ia direct o decizie.
