Europa pune un accent deosebit pe energia regenerabilă. Provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în domeniul energiei au în vedere creșterea dependenței de importuri, diversificarea limitată a surselor energetice, nivelul ridicat al prețurilor, creșterea cererii, amenințările din ce în ce mai mari provocate de schimbările climatice, progresul lent în ceea ce privește eficiența energetică, precum și probleme de securitate din țările producătoare sau de tranzit.

Energia, o componentă a procesul de integrare europeană

Deoarece domeniul energetic a fost întotdeauna unul prioritar pentru Uniunea Europeană, acesta a reprezentat o componentă de bază a procesului de integrare europeană încă de la începuturile UE. Tratatul privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (1951) şi Tratatul Euratom privind instituirea unei Comunităţi Europene a Energiei Atomice (1957) aveau la bază două dintre sursele de energie, cărbunele şi energia nucleară; mai târziu, energia a rămas pe agenda comunităţii europene datorită importanței în creștere a petrolului, a gazelor naturale şi a energiei electrice. Din punct de vedere istoric, aceste forme de asociere au dus la creare unei pieţe energetice europene şi a elaborării treptate a unei politici energetice la nivelul Uniunii Europene.

Conform datelor Ministerului de Externe, mai târziu, în cadrul Tratatului de la Lisabona (2007), se oferă domeniului energiei o bază juridică, iar în anul 2011, după evenimentele de la Fukushima, Japonia, s-a formalizat şi dimensiunea externă a politicii europene privind energia, prin lansarea de către Comisia Europeană a unui raport privind securitatea aprovizionării cu energie.

De asemenea, o dată cu popularizarea rezervelor de gaze neconvenţionale în diverse state membre, la nivelul UE a început și un proces de evaluare a efectelor exploatării acestei resurse asupra mediului înconjurător.

Conform datelor Eurostat, în jur de 1,2 milioane de persoane lucrează în prezent în industria energiei din surse regenerabile în Uniunea Europeană

Securitate și eficiență energetică

În urmă cu doi ani, în 2015, Comisia Europeană lansează ceea ce poartă numele de Viziunea pentru viitor a sistemului energetic european şi paşii necesari pentru realizarea obiectivelor prevăzute în raport. Mai exact, se pune un accent pe cinci dimensiuni: securitatea energetică, solidaritatea şi încrederea; piaţa internă a energiei; eficienţa energetică; decarbonizarea economiei, precum și cercetarea, inovarea şi competitivitatea.

Politica energetică europeană are în centrul său un ansamblu de măsuri variate, care au menirea de a realiza o piață energetică integrată și de a asigura securitatea aprovizionării cu energie și durabilitatea sectorului energetic.

Energia regenerabilă, o prioritate pentru Uniunea Europeană

Printre prioritățile stabilite de către Consiliul European în 2013 (Tratatul de la Lisabona) se numără și identificarea posibilităților de diversificare a aprovizionării cu energie a țărilor membre, precum și dezvoltarea unor resurse de energie locale pentru a asigura siguranța aprovizionării și a reduce dependența de energie din surse externe.

Directiva 2009/28/CE a introdus un obiectiv de 20%, care să fie îndeplinit până în 2020

În ceea ce privește sursele de energie regenerabile, Directiva 2009/28/CE a introdus un obiectiv de 20%, care să fie îndeplinit până în 2020, fiecare țară având însă un obiectiv de producere a energiei regenerabile asumat.

.

.

Sursele regenerabile de energie – energia eoliană, energia solară, energia hidroelectrică, energia oceanelor, energia geotermală, biomasa și biocombustibilii – reprezintă alternative la combustibilii fosili, întrucât contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diversificarea surselor de energie și la reducerea dependenței energetice a țărilor.

Obiectivul UE pentru 2030: 30% energie verde

În iunie 2016, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind raportul intermediar al progreselor înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile în care invită Comisia să prezinte un pachet mai ambițios privind clima și energia pentru 2030, care să crească la 30% obiectivul UE privind energia din surse regenerabile și să fie pus în aplicare prin intermediul obiectivelor naționale individuale.

La nivel global UE deţine prima poziție în ceea ce priveşte utilizarea energiei solare, asigurând 65% din producţia globală de energie de acest tip

România și-a atins deja obiectivul asumat pentru 2020

România se află într-o situaţie extrem de bună în ceea ce priveşte atingerea ţintelor de energie regenerabilă pentru anul 2020, impuse de Uniunea Europeană, conform unui raport realizat de Deloitte, informații confirmate și de Eurostat.

În plus, cercetarea arată că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene îşi vor îndeplini angajamentele asumate în cadrul pachetului ”Energie şi schimbări climatice 2020”.

Bulgaria şi România, surprizele plăcute

„Bulgaria şi România sunt surprizele plăcute ale raportului, ambele ţări aflându-se într-o situaţie favorabilă în privinţa îndeplinirii obiectivelor”, precizează reprezentanții Deloitte.

Țara noastră şi-a asumat ca, în anul 2020, să asigure 24% din consumul intern brut din surse regenerabile. Raportul arată că această ţintă a fost atinsă şi chiar depăşită încă din 2014, când energia regenerabilă a acoperit 24,9% din consumul de energie al acelui an.

Există patru țări membre care ar putea avea probleme cu angajamentele privind energia verde – Olanda, Franţa, Ungaria şi Luxemburg

Există însă patru state membre care ar putea avea probleme cu angajamentele, respectiv Olanda, Franţa, Ungaria şi Luxemburg, cele mai mari probleme fiind întâmpinate de Olanda.