Care sunt zonele din țara noastră, cu potențial ridicat pentru energia geotermală? Se vorbește des în ultima perioadă despre importanța susținerii energiei regenerabile, printre cele mai cunoscute tipuri de energie verde fiind eoliană, solară sau hidraulică. La acestea se adaugă însă și energia geotermală, de multe ori uitată de cei care vor să investească în acest domeniu. Apa fierbinte și aburii obținuți din căldura aflată în interiorul Pământului se pot folosi la încălzirea locuințelor, dar și la producerea electricității.

Avantajele energiei geotermale sunt multiple, începând de la independența față de vreme și ciclicitatea zi – noapte, până la faptul că exploatarea ei nu influențează mediul înconjurător. Există multe țări în care acest tip de energie este exploatată. Printre aceste state se numără Italia, Noua Zeelandă, Japonia, SUA, Franța, Rusia, Mexic sau Lituania ori Filipine, iar pe primul loc în topul țărilor care folosesc energia geotermală se află Islanda. Mai bine de 18% din necesarul energetic al acestui stat este acoperit și susținut de energia geotermală. Fiind conștiente de efectele nocive asupra naturii și de faptul că nu pot folosi la nesfârșit energie ce nu este una regenerabilă, autoritățile din Islanda au decis începerea exploatărilor energiei geotermale acum 70 de ani. În prezent, se extrage apă la 150 de grade Celsius de la o adâncime de 500 de metri, iar de la 1.000 metri adâncime deja temperatura ajunge la 300 de grade Celsius.

O instalație geotermală necesită investiții mai ridicate decât una pe gaz, dar este de aproximativ trei ori mai eficientă, iar bugetul este unul amortizat în aproximativ cinci ani. Nu se folosește flacăra și nici nu emit noxe, iar principiul de funcționare este simplu, putând fi înțeles de toată lumea: exploatarea căldurii din pământ.

Dacă în timpul perioadelor reci, sistemele vor ajuta la încălzirea locuințelor, pe timpul sezonului cald acestea pot fi utilizate pe post de aparate de aer condiționat.

La nivel local

În România, Banatul și vestul munților Apuseni sunt zonele considerate de specialiști ca fiind unele bogate în zăcăminte geotermale. În Timișoara, de exemplu, temperatura apei termale din subsol poate ajunge la până la 80 de grade Celsius. Arad, Oradea sau Satu Mare sunt alte zone cu potențial uriaș.

În Europa, țara noastră este considerată a treia în topul statelor cu potențial în ceea ce privește acest fel de energie regenerabilă, după Grecia și Italia. Deși pentru moment autoritățile spun că este prea complicat pentru a produce energie electrică din resursele geotermale, posibilitatea încălzirii locuințelor sau pentru agricultură, în serele speciale, există și asta ne-o demonstrează autoritățile din orașul Beiuș.

Orașul geotermal – Beiuș

Un exemplu de urmat este orașul Beiuș, singura localitate din țara noastră care funcţionează în prezent cu ajutorul resurselor geotermale pentru încălzirea locuinţelor.

Forajul pentru aceste activități a fost realizat între anii 1995-1996. Este unul făcut la o adâncime de peste 2.500 de metri. “Sonda F-3001 localizată în partea de sud-est a Beiuşului, la ieşirea din oraş, spre Deva (E 79), a intersectat un rezervor geotermal productiv între adâncimile de 1.850 m şi 2.460 m. Rezervorul se află în fracţiuni triasice de calcar şi magnezit, cu temperaturi de rezervor între 75 şi 88º C, cu o grosime de aproximativ 500 – 600 m. Rocile de rezervor care se găsesc sub 2000 m adâncime în puţul F-3001, ajung la suprafaţă în munţii Codru-Moma, la 8 – 10 km vest de Beiuş”, se arată pe site-ul oficial al Primăriei Beiuș.

Evaluarea resurselor, dar și cercetarea în prealabil au fost foarte costisitoare, așa că a fost nevoie de susținerea unui proiect al Uniunii Europene pentru aceste lucruri. Cu ajutorul partenerilor din Islanda și Germania, puțul F-3001 a început să fie testat în anul 1999, iar în timpul verificărilor s-a constatat faptul că temperatura apei a început să crească ușor, dar susținut la aproape 85 de grade Celsius, de la doar 78 de grade, la începutul verificărilor.

.

.

Așa se face că locuințele oamenilor din Beiuș, dar și instituțiile publice din oraș au fost conectate la rețeaua cu energie verde.

Lucrurile nu s-au oprit însă aici, pentru că în 2002 autoritățile au realizat faptul că orașul are nevoie de mai mult decât atât, așa că au fost demarate lucrările pentru un alt puț (F 3003), iar din 2008 fondurile europene nerambursabile au susținut aceste proiecte. În prezent, datele sunt demne de toată laudă: an de an în Beiuș locuitorii consumă mai bine de 200.000 Gcal, toată cantitatea fiind produsă doar din surse geotermice.

Planurile de viitor sunt mărețe, autoritățile doresc un parc balneoclimateric care să fie alimentat cu apă geotermală. Se dorește ca parcul să aibă patru bazine de apă, dar și restaurante sau unități de cazare, pe scurt un loc unde turismul balnear să atragă vizitatori interesați.

“Pe lângă faptul deloc neglijabil al celui mai scăzut preţ / gigacalorie din România, comoara geotermală va aduce Beiuşului o şansă unică de dezvoltare economică şi nu în ultimul rând şansa unui viitor sănătos al locuitorilor, un veritabil oraş verde”, se arată pe site-ul oficial al Primăriei Beiuș.

Fonduri europene în Oradea

Nufărul I, unul dintre cele mai importante cartiere din Oradea, se dorește a fi încălzit cu ajutorul energiei termale. Proiectul este unul finanţat cu fonduri europene, iar suma totală de bani ce se dorește investită ajunge la 14,4 milioane de euro.

Autoritățile locale au anunțat că vor monta instalații speciale în apartamente și că pentru finalizarea proiectului se vor desființa punctele termice din zonă. După punerea în funcțiune a întregului sistem orădenii care locuiesc în imobilele ce vor fi încălzite cu apă termală vor plăti mai puțin pentru încălzire, iar prețul gigacaloriei va fi mai scăzută în tot orașul.

Energie verde

Producția de energie verde, în care sunt incluse cea solară, eoliană și geotermală, în toată lumea s-ar putea majora cu 40 de procente în următorii ani, estima IEA (International Energy Agency) într-un raport făcut public anul trecut. Cu toate acestea, autoritățile din țara noastră au micșorat nivelul subvențiilor oferite investitorilor și,  odată cu acestă modificare, s-a redus și interesul celor care doreau să investească în România.

Potrivit informațiilor oferite de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, producția de energie regenerabilă din România a ajuns la un nivel record la sfârșitul anului 2013. Capacitatea totală a tuturor proiectelor din țara noastră a ajuns la 4.255 de MW, valoare mai ridicată cu 82 de procente față de cea înregistrată la sfârșitul anului 2012.

În ultima zi a anului trecut, erau instalate proiecte de energie eoliană cu o putere totală de 2.503 MW, fotovoltaice de 1.155 de MW, biomasă — 65 MW și hidro — 530 de MW. Veste minunată, mai ales ținând cont de faptul că țara noastră trebuie să ajungă, până în anul 2020, la asigurarea unui procent de 24% din consumul de electricitate din surse regenerabile. Acest nivel a fost însă atins în ianuarie 2014.

Pentru a tempera creșterea facturilor consumatorilor, Guvernul a decis, la 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017 — 2020 acordarea unui număr de certificate verzi. Asta în condițiile în care consumatorii din România au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susține energia regenerabilă, prin facturile la energie electrică. Așadar, investițiile fotovoltaice primesc doar patru certificate verzi pe MWh, față de șase certificate, în trecut. Proiectele eoliene au doar un certificat din două câte erau în trecut, iar microhidrocentralele au două certificate din trei, cum era acum ceva timp. Înainte de schimbare, schema din țara noastră era una dintre cele mai bune din Uniunea Europeană pentru investitori.