Preţul petrolului în 2020. Cum s-a ajuns în situaţia în care petrolul să se tranzacţioneze la un preţ negativ? Pandemia de coronavirus a avut un efect negativ neaşteptat pentru piaţa petrolului. Preţul ţiţeiului a ajuns, pentru prima dată în istorie, să se tranzacţioneze la niveluri negative, în contextul în care cererea s-a redus drastic, iar producătorii nu mai deţin spaţii în care să poată depozita aşa-numitul „aur negru”.
Preţul petrolului în 2020. Minus 40,32 de dolari pe baril
Aşadar, pe 20 aprilie 2020, petrolul a ajuns să se vândă cu minus 40,32 dolari per baril. Ce s-a întâmplat de s-a ajuns în această situaţie?
Investitorii au vândut petrolul pe care îl deţineau în condiţiile în care au existat diferite avertismente că spaţiile de stocare ar fi pline, iar consumul de petrol la nivel mondial a scăzut la un nivel extrem de mic din cauza carantinei generale impuse de majoritatea ţărilor lumii.
Preţul petrolului în 2020. Cum s-a ajuns aici?
Analiştii Goldman Sachs explică faptul că investitorii care deţineau contracte futures pentru petrol, cu livrare în luna mai, au intrat în panică şi au ales să le vândă, plătind bani cumpărătorilor doar pentru a scăpa de petrolul care urma a fi livrat în luna mai 2020.
Aici este important să menţionăm că pieţele de mărfuri (inclusiv cea a petrolului), spre deosebire de bursele pentru acţiuni sau obligaţiuni, comercializează active „la vedere” (adică produse care urmează să fie livrate atunci când contractele de cumpărare achiziționate ajung la maturitate), nu active anticipative, aşa cum se întâmplă cu acţiunile cumpărate de investitori la marile companii.
Prin urmare, petrolul care a fost vândut la un preţ negativ ar fi urmat să fie livrat, iar investitorii nu aveau ce să facă cu el şi nici unde să îl depoziteze. Singura lor posibilitate era să îl vândă, chiar dacă au fost nevoiţi să plătească în plus pentru ca să scape de el.
Preţul petrolului în 2020. Urmează o nouă prăbuşire?
Cu toate că, după acel record negativ istoric preţul petrolului şi-a mai revenit, ajungând la o valoare de 17 dolari pe baril, estimările nu sunt deloc pozitive.
Goldman Sachs se aşteaptă la o nouă prăbuşire a pieţei petrolului. Motivul este următorul: consumul de petrol şi, implicit, cererea rămân în continuare mai mici decât oferta existentă, iar în mai 2020 urmează să ajungă la maturitate contractele futures ale petrolului care ar trebui livrat în iunie 2020.
Se va ajunge așadar din nou în situaţia din aprilie, când investitorii nu vor mai avea de ales decât să vândă aceste contracte futures în pierdere.
În următoarele săptămâni, capacitatea de stocare a petrolului va fi complet depăşită, iar producătorii vor avea două opțiuni: să plătească pentru ca petrolul pe care îl deţin să fie preluat sau să închidă producţia
Preţul petrolului în 2020. De ce nu se opreşte producţia de petrol?
Deşi pare o soluţie rezonabilă de moment, situaţia nu este atât de simplă. Pentru producători poate fi mai profitabil să vândă petrolul la un preţ negativ decât să închidă producţia.
Închiderea producţiei are şi ea costuri imense, uneori putând fi mai mare decât vânzarea petrolului la preţuri negative.
Răzvan Nicolescu, Partener Consultanță, Deloitte România, spune că oprirea producției de țiței durează și, uneori, nu se poate realiza fără asumarea riscului de scădere ulterioară de productivitate. Aşadar, o sondă oprită prezintă riscul ca la repornire să nu mai obţină aceeaşi producţie.
Preţul petrolului în 2020. Este nevoie de o reechilibrare a cererii şi a ofertei
Prin urmare, pe piaţa petrolului este nevoie de o reechilibrare a cererii şi a ofertei, care nu va putea avea loc decât atunci când consumul mondial de petrol îşi va reveni.
O creștere a cererii de petrol nu poate veni decât din Asia, iar instituţiile financiare de renume mondial, precum Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială sau Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, consideră că viitorul creşterii economiei mondiale şi inclusiv cel energetic este în legătură puternică cu ceea ce se întâmplă în China.
Înainte de apariţia coronavirusului, China reprezenta centrul global cheie pentru comerțul internaţional şi al doilea cel mai mare consumator de petrol din lume după Statele Unite. De asemenea, China este cel mai mare importator de petrol din lume.
Pentru producătorii de petrol, în special Rusia şi ţările membre OPEC, China reprezenta principalul cumpărător al producţiei viitoare. Apariţia pandemiei de COVID-19 a destabilizat însă această piaţă a petrolului, aducând o criză fără precedent pe care nimeni nu a avut cum să o prevadă.
Pentru moment, salvarea producătorilor de petrol nu poate veni decât din China, însă pe termen lung, aceştia trebuie să se reorienteze şi către alte pieţe aflate în curs de dezvoltare
Preţul petrolului în 2020. Consecinţele pentru România
În ceea ce priveşte România, consecinţele acestei situaţii sunt diferite de la o industrie la alta.
Răzvan Nicolescu mai spune că pentru companiile de transport, scăderea drastică a preţurilor reprezintă un avantaj pe termen scurt. Totuşi, transportatorii nu se pot bucura prea mult de această situaţie, întrucât mulţi dintre ei şi-au redus activitatea din cauza carantinei impuse de starea de urgenţă.
Dezavantajele aduse de preţurile actuale ale petrolului sunt mai numeroase, însă, decât avantajele. În industria petrolieră din România lucrează câteva zeci de mii de persoane care ar putea intra în șomaj, în condiţiile în care în ţara noastră sunt operate câmpuri de petrol mici ca productivitate, cu un număr ridicat de sonde și un cost de producție mare.
Aceste sonde sunt primele lovite de scăderea preţului petrolului. Pe lângă companiile producătoare de petrol care vor fi afectate de preţurile extrem de mici, vor avea de suferit şi companiile de rafinare.
O altă problemă este reprezentată de faptul că, dacă societățile din această industrie îşi reduc activitatea, încasările la bugetul de stat vor fi şi ele afectate.
Aşadar, efectul scăderii preţului petrolului se va resimţi destul de puternic şi în România, nu doar în ţările mari care produc petrol.
