Pria Innovation in Healthcare 2023. PRIAevents, în parteneriat cu ARPIM, OSMR și DLA Piper, organizează conferința Pria Innovation in Healthcare în data de 8 iunie la Biblioteca Națională a României de la 10,30.
Parteneri ai evenimentului sunt: BEROCC, RAC, RASCI, Crucea Alb-Galbenă și Fundația Inovații Sociale Regina Maria.
Cele mai recente tendințe
”În cadrul acestui eveniment extrem de important puteți să împărtășiți informații, să descoperiți cele mai recente tendințe, să construiți conexiuni și colaborări valoroase și multe altele. Prin programul nostru care cuprinde temele cele mai relevante, aducem cei mai importanți lectori pe scenă, prezentăm inovații de mare impact, evidențiem cele mai bune practici și demonstrăm evoluții inspiratoare în domeniul sănătății. Mai mult, conferința reunește participanți relevanți, inovatori, antreprenori, lideri de gândire și alți jucători cheie din domeniul Sănătății pentru a modela împreună viitorul acestui sector în România.
Așadar, vom reuni voci din mediul guvernamental și administrativ, dar și reprezentanți ai pacienților, alături de producătorii de medicamente innovative, mediul social și politic, dar și asociații de pacienți și mass-media”, anunță organizatorii.
Disponibilitatea noilor medicamente
Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), organizație din care face parte și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a publicat la finalul lunii aprilie 2023 o serie de rapoarte care prezintă cea mai clară imagine de până acum cu privire la disponibilitatea noilor medicamente în toată Europa.
Rapoartele oferă informații detaliate despre întârzierile și barierele în calea accesului la îngrijire medicală, cauzele fundamentale și propune recomandări pragmatice pentru a pune capăt inegalităților. România se situează pe ultimele locuri în clasamentul european atât în ceea ce privește rata de disponibilitate a medicamentelor, cât și în ceea ce privește timpul de acces al pacienților la tratamente de ultimă generație.
Indicatorul EFPIA 2022 Patient WAIT
Indicatorul EFPIA 2022 Patient WAIT urmărește disponibilitatea noilor medicamente și durata de timp necesară pacienților pentru a avea acces la ele în 37 de țări din Europa. Cifrele arată că, în medie, un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 128 de zile, în comparație cu 918 zile în România și 1351 zile în Malta, iar media europeană este de 517 zile.
În Europa, rata medie de disponibilitate a medicamentelor în toate ariile terapeutice a scăzut la 47% – cu 2 puncte procentuale mai puțin față de cifrele de anul trecut. Disparitățile persistă între Europa de Nord și de Vest, comparativ cu Europa de Sud și de Est – cu o variație medie a disponibilității de 80%.
Datele au fost prezentate în contextul publicării în 26 aprilie 2023 a proiectului de modificare a legislației farmaceutice a UE. Revizuirea legislației farmaceutice reprezintă o oportunitate unică pentru Europa și pentru pacienții europeni, inclusiv pentru cei din România. Din păcate, soluțiile propuse pentru a îmbunătăți accesul pacienților la medicamente, în varianta publicată în 26 aprilie, nu țin cont de realitățile din sistemele de sănătate europene care sunt foarte eterogene și există mari riscuri ca efectul să fie contrar celui urmărit de Comisia Europeană.
Datele cu privire la România:
• din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%.
• timpul de la aprobarea centralizată de punere pe piață până la disponibilitatea în România este de 918 zile, adică peste 2 ani și jumătate, în timp ce nemții au acces la medicamente de ultimă generație în 128 de zile, italienii în 436, maghiarii în 549, iar bulgarii în 705 zile. Timpul de acces a crescut în comparație cu datele similare ale studiului WAIT 2021, care indica un timp de așteptare de 899 de zile pentru pacienții români.
• în cazul medicamentelor oncologice, doar 14 din 46 care au primit autorizație de punere pe piață în această perioadă au fost puse la dispoziția pacienților români și doar jumătate din acestea în regim de disponibilitate completă. Timpul de acces este chiar mai mare în cazul medicamentelor oncologice, ajungând la 991 de zile pentru pacienții români.
• pentru medicamentele orfane rata de disponibilitate a fost de 34% (21 din 61), iar timpul de acces de 909 zile.
European Access Portal
Rapoartele prezentate de EFPIA includ și primul set de date extrase din Portalul european de acces – European Access Portal, o inițiativă a industriei farmaceutice inovatoare, cu scopul de a crește vizibilitatea cauzelor fundamentale care fac ca pacienții să nu poată avea acces la noi medicamente.
Portalul permite monitorizarea modului în care este respectat angajamentul luat de producătorii de medicamente în primăvara anului 2022, de a solicita aprobări de prețuri și rambursare în toate statele membre ale UE în termen de 2 ani de la autorizarea de introducere pe piață a unui medicament. Datele se referă la 32 de medicamente aparținând membrilor EFPIA, aprobate centralizat între ianuarie 2021 și iunie 2022. 91% dintre companiile cu produse eligibile au furnizat informații, iar datele sunt reprezentative pentru profilul medicamentelor aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada menționată.
Dintre cele 32 de medicamente, pentru 56% s-au solicitat deja prețuri și rambursare în primul an de angajament: 41% erau deja rambursate; 59% fiind în așteptarea unei decizii. Faptul că șase din zece medicamente au fost rambursate în doar 14 luni demonstrează că angajamentul industriei, de a solicita prețuri și rambursări în UE în termen de doi ani, este respectat.
Datele arată și cauzele întârzierilor, doar o mică parte fiind atribuite companiilor, în timp ce 75% din întârzieri apar pe măsură ce produsul trece prin procedurile naționale de aprobare preț și rambursare.
Pria Innovation in Healthcare 2023. Motivele întârzierilor în luarea deciziilor cu privire la preț
Motivele întârzierilor în luarea deciziilor cu privire la preț și rambursare sunt multifactoriale, după cum reiese și din raportul Root Causes Analysis, care identifică 10 cauze principale. Motivele diferă între regiunile Europei: întârzierile de depunere în Europa de Vest se datorează în mare măsură procesului de evaluare și cerințelor cu privire la dovezile științifice, iar întârzierile din Europa de Est se datorează constrângerilor economice impuse de sistemele de sănătate și impactului acestora asupra procesului decizional al companiilor.
Studiile clinice
Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EURO, ar putea atinge 802 milioane EURO și chiar 1,4 miliarde EURO, dacă ne-am apropia de top.
Guvernele din Europa Centrală și de Est cheltuiesc mai puțin pentru sistemele lor de sănătate decât UE5, majoritatea alocând mai puțin de 7% din PIB pentru sănătate, consecința fiind obținerea unor performanțe mai slabe.
Cu cheltuieli pentru sănătate de 580 EURO pe cap de locuitor, România este pe ultimul loc în UE, conform datelor Eurostat pentru anul 2018. Deficiențele privind finanțarea duc în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români, România având cele mai mari rate de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile și de mortalitate infantilă.
Pria Innovation in Healthcare 2023.
Un dialog continuu
La nivelul UE există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Reziliență, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susținut și la nivelul statelor membre. Campania de vaccinare împotriva COVID-19 este un alt exemplu de parteneriat cu industria.
Prin programe de educare medicală, a investit în cercetare și dezvoltare și a contribuit la economia țării cu sute de milioane de euro.
În ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu peste 17,5 miliarde de lei la economia României prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privință, ponderea contribuției companiilor membre ARPIM a fost covârșitoare.
Accesul la inovație în România
Ceea ce este foarte clar din seria de rapoarte publicate recent este că în România avem o diferență de până la zece ori în timpul de acces la inovație și o diferență de 80% în disponibilitatea medicamentelor noi în Europa.
De asemenea, implementarea și administrarea Sistemului Național de Verificare al Medicamentelor (SNVM) este extrem de importantă deoarece în Uniunea Europeană are loc o creștere alarmantă a numărului de medicamente detectate a fi falsificate, în ceea ce privește identitatea, istoricul sau sursa acestora. Acest fapt reprezintă o amenințare deosebită pentru sănătatea oamenilor și poate conduce la o neîncredere a pacienților inclusiv în lanțul legal de aprovizionare, iar de aceea, SNVM este o platformă de verificare prin intermediul căreia farmaciile sau alte părți interesate, cum ar fi distribuitorii angro din România, pot verifica autenticitatea unui produs.
Tehnologia inovatoare
Tehnologia inovatoare, proiectele sociale inovatoare, aplicațille sunt din ce în ce mai prezente și mai importante pentru accesul pacienților la inovație în sănătate și in cadrul acestui eveniment vom discuta despre importanța acestora.
Rolul consultanților juridici este, de asemenea important pentru tot acest proces.
Așadar, pentru un sistem de sănătate eficient și cu rezultate excelente, medicamentele inovatoare, aparaturile medicale moderne, educația, tehnologia, proiectele sociale și colaborarea dintre stat, privat, autorități, asociații de pacienți și companii, sunt elementele esențiale.
Agenda evenimentului
10,30-11,00 – Welcome Coffee Break si înregistrarea participanților
10,00-12,30 – Panel interactiv – Inovația în sănătate
Temele dezbătute
• Strategia Ministerului Sănătăţii privind inovaţia şi cercetarea în România
• Cum creștem calitatea vieții pacienților români și accesul rapid, echitabil și sustenabil la inovație?
• Putem crea o viziune pe termen lung asupra sistemului de sănătate din România
• Cum putem împiedica lipsa de aderență la termenele legale de evaluare a tehnologiilor medicale, proceduri birocratice și lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanțarea necesară pentru actualizarea regulată și predictibilă a Listei de medicamente compensate și gratuite?
• Introducerea mai multor medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în lista medicamentelor compensate de la noi
• Serializarea medicamentelor prin SNVM este o platformă de verificare prin intermediul căreia farmaciile sau alte părți interesate, cum ar fi distribuitorii angro din România, pot verifica autenticitatea unui produs
• Care sunt cele mai noi medicamente şi tratamente? Sunt accesibile în România?
• Medicina personalizată – este in continuare cea mai modernă şi inovatoare modalitate de tratament
• Cine investeşte în România în healthcare în spitale si clinici private, dar și fabrici de medicamente?
• Ce investiţii au făcut până acum companiile farmaceutice şi care sunt ariile terapeutice care beneficiază de cele mai multe fonduri?
• Importanţa prevenţiei şi modalităţi prin care pacienţii pot fi mai bine informaţi – campaniile Ministerului Sănătății și ale asociațiilor, ale companiilor privind pervenția inovaţia în tratarea cancerului, bolilor cardiologice, bolilor autoimune, diabetului şi hepatitei
• Spitalele de stat și cele private. Standarde și colaborare. Rolul CNAS
• Ce zone din țară sunt mai dezvoltate în ceea ce privește investiția în spitale și clinici private?
• Rolul tehnologiei în avansarea medicinei – roboți, aparate performante și alte sisteme de care au nevoie spitalele și clinicile
• Politici de preţ, legislaţie, producători locali, licenţe, reguli de concurenţă, de comercializare şi proprietate intelectuală, pentru a putea asigura accesul tuturor pacienților la tratament și a putea fi la cele mai bune standarde din UE?
• Rolul consultanților juridici în domeniul pharma&healthcare
• Accelerarea trecerii la îngrijirea bazată pe valori
• Progrese în monitorizarea la distanță a pacienților și îngrijirea la domiciliu
• Îmbunătățirea accesului la sănătatea comportamentală și mintală
• Abordarea penuriei de forță de muncă – cum putem rezolva?
• Telemedicina – prezent și viitor
• Strategii de implicare centrate pe persoană pentru a crește retenția și loialitatea
• Analizarea datelor potrivite pentru a adapta intervențiile și pentru a răspunde nevoilor unei populații diverse
Lectorii invitați:
- Alexandru RAFILA, Ministrul Sănătății
- Conf. Dr. Diana PĂUN – Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială
- Nelu TĂTARU, Președinte Comisia pentru Sănătate și Familie Camera Deputaților
- Andrei BACIU, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății
- Laszlo ATTILA, Secretar Comisia pantry Sănătate, Senatul României
- Reprezentant CNAS
- Dan ZAHARESCU – Director Executiv, ARPIM
- Reprezentanți DLA Piper
- Laurențiu MIHAI – Director General, OSMR
- Wargha ENAYATI – Fondator Enayati Medical City
- Prof. Dr. Dan GAIȚĂ – Facultatea de Medicina si Farmacie ‘Victor-Babeș’ Timișoara
- Conf Dr. Ioana MÎNDRUŢĂ – Coordonator în cadrul Programului Naţional de Epilepsie Farmacorezistentă şi Boli Rare, Vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Neurofiziologie Clinică
- Conf Dr. Carmen ORBAN – Șef Clinica ATI, Spitalul Universitar București
- Reprezentant companii farmaceutice
- Mariuca IVAN – Președinte, Crucea Alb-Galbenă
- Iris URSEA Project Manager Fundația Inovații Sociale Regina Maria
- Radu GĂNESCU, Președinte, Coalița Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România – COPAC
- Reprezentant companie logistică
11,00-13,30 – Q&A și concluzii
13,30-14,00 – Networking Lunch
Citește și Ce buget alocă Guvernul pentru programul Suport alimentar pentru elevi?