Cea mai importantă schimbare este reprezentată de transferul contribuţiilor de la angajator la salariat. 2018 vine cu o mulţime de schimbări fiscale, context în care atât angajatorii, cât şi angajaţii sunt destul de nedumeriţi în ceea ce privește modificările incluse în Codul Fiscal pentru anul care tocmai a început. De departe, cea mai importantă schimbare fiscală este reprezentată de transferul contribuţiilor de la angajator la salariat, măsură ce aduce cu sine o reducere a impozitului pe venit.

Transferul contribuţiilor şi reducerea impozitului pe venit

Astfel, conform Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, din 2018 impozitul pe venit se reduce de la 16% la 10% pentru următoarele categorii de venituri: salariați, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor și cabinete individuale – ex. avocați, medici, notari – chirii, dobânzi, arendă, premii, activități agricole, investiții și venituri din alte surse.

În plus, această ordonanță aduce noutăți importante și în ceea ce privește transferul contribuțiilor sociale și trecerea acestora de la angajatori la angajați – nivelul contribuțiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că din totalul de 39,25% contribuții plătite la un salariu brut, se vor plăti 37,25%.

Nivelul contribuțiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că din totalul de 39,25% contribuții plătite la un salariu brut, se vor plăti 37,25%

Din totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. În total, din salariul brut, 35% vor fi contribuții reținute de angajator în numele salariatului, iar contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale. Acestea din urmă vor fi cuprinse într-o singură contribuție, care se va numi contribuție asiguratorie pentru muncă. Cu toate că procentul contribuţiilor plătite este mai mic anul acesta, baza de impozitare este una mai mare decât în anii precedenți, fapt care determină o creştere a sumelor plătite pentru această categorie de taxe.

Contribuția asiguratorie pentru muncă include riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale

Din cele 9 contribuții plătite în prezent de salariat și angajator vor rămâne doar trei. Este vorba de contribuția pentru pensie (CAS), plătită pentru salariat, contribuția pentru sănătate (CASS), plătită pentru salariat şi contribuția asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.

De asemenea, se reduc contribuțiile la pensie pentru condiții deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiții deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29% (-2,3pp), iar CAS pentru condiții speciale de muncă scade de la 36,3% la 33% (-3,3 pp).

Pensionarii, şomerii, persoanele aflate în concedii pentru creşterea copiilor, persoanele care obţin ajutoare sociale şi alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate.

Activităţile independente

În ceea ce priveşte românii care desfășoară activități independente – medicii, avocații, notarii, jurnaliștii, scriitorii, artiștii etc. – aceștia nu vor mai plăti contribuții sociale raportate la sumele obținute din aceste activități. Aceste contribuții se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie.

.

.

Creșterea deducerilor personale

Tot în Ordonanţa de modificare a Codului Fiscal se prevede şi creșterea deducerilor personale pentru cei cu salarii mici cu peste 60%. Pentru cei cu salariul minim și care nu au persoane în întreținere deducerea personală crește de la 300 lei la 510 lei. Pentru fiecare persoană aflată în întreținere, deducerea crește de la 100 lei la 160 lei.

Pentru cei cu salariul minim și care nu au persoane în întreținere deducerea personală crește de la 300 lei la 510 lei

De asemenea, s-a avut în vedere şi majorarea plafonului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, și includerea în acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfășoară activități exceptate în prezent.

Modificarea Codului Fiscal include şi transpunerea Directivei UE 1164/2016 privind externalizarea profiturilor prin:

– limitarea deductibilității dobânzilor;

– introducerea impozitării la ieșire, măsură care previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;

– introducerea regulii antiabuz ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;

– introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

Deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda

O altă schimbare se referă la regulile privind deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda, care se modifică semnificativ începând cu 1 ianuarie 2018, ca urmare a transpunerii Directivei privind combaterea evaziunii fiscale. Conform formei publicate în Monitorul Oficial a actului legislativ, plătitorii de impozit pe profit – cu excepția entităților independente – vor putea deduce costurile excedentare ale îndatorării în limita a 200.000 Euro plus 10% din indicatorul EBITDA ajustat în scopuri fiscale, potrivit unei analize EY România.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Ordonanța de Urgență privind Codul Fiscal aduce modificări şi în ceea ce privește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în sensul că se introduce obligativitatea aplicării acestui sistem pentru persoanele juridice române cu o cifră de afaceri anuală de sub 1 milion de euro. Această măsură va avea un efect negativ în sensul descurajării start-up-urilor, deoarece va face imposibilă recuperarea pierderilor fiscale înregistrate în general în faza de investiție. Totuși, în urma dezbaterilor din Parlament, este posibilă păstrarea caracterului opțional, în anumite condiții, a acestui sistem de impozitare, după cum se întâmpla și până la 31 decembrie 2017.

Vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate şi IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro şi care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit

Așadar, se revizuieşte modul în care sunt impozitate microîntreprinderile, astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate şi IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 de euro la 1.000.000 de euro şi care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit. În schimb, se includ în acest sistem şi persoanele juridice care nu intrau sub incidenţa acestui impozit – persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieţei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc şi din domeniul extracţiei resurselor naturale. Măsura poate fi benefică mediului de afaceri, având în vedere scăderea sarcinii fiscale şi reducerea costurilor aferente calcului şi administrării impozitului.