Săptămâna trecută, BusinessMark a organizat cea de-a doua ediție a ”Health Forum”. Evenimentul a avut loc pe 11 si 12 iunie, la Hotel Howard Johnson Grand Plaza, București şi și-a propus să vină în întâmpinarea specialiștilor din sectorul de sănătate și farmaceutic cu discuții utile asupra problemelor pe care le confruntă sistemul în România, dar și asupra perspectivelor de dezvoltare.

Prima zi a evenimentului a fost dedicată sectorului farmaceutic, în timp ce cea de a doua zi a fost dedicată sectorului de sănătate.

Vorbitorii celei de-a doua zile de dezbateri au fost Cristian Bușoi, Deputat, Parlamentul European, Membru Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Vasile Ciurchea, Președinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horia Cristian, Vicepreședinte, Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților, Mircea Cinteză, Vicepreședinte, Colegiul Medicilor din România, Vasile Barbu, Președinte, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, Dr. Bogdan Pana, Director General, Servicii Medicale, Medicover Romania, Dr. Carmen Orban, Manager, Institutul Clinic Fundeni, Constantin Lucescu, Director Corporate Division, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, Paul Stanciu, Senior Business Development Manager for Public Sector, Microsoft România.

”CNAS își dorește o rată a vindecării mai mare pentru a avea cât mai mulți contributori sănătoși. Asigurătorii privați își doresc practic același lucru și să facă profit. Angajatorii își doresc muncitori sănătoși și fideli. Politicienii vor sănătate pentru toți și bani pentru sistemul sanitar. În prezent, 6% din PIB este la sănătate. Nu este foarte ușor să aduci bani în acest sector. În 2015 fondul de asigurări de sănătate este 22 miliarde de lei adică 3,2% din PIB. Avem însă 1001 de categorii care contribuie cu 0%. Practic, în România contribuie la buget 5 milioane de oameni, asigurați sunt 18 milioane de oameni, iar cu capacitate de muncă avem 9 milioane de persoane”, a declarat Horia Cristian, Vicepreședinte, Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților.

Confom acestuia 70% din bugetul aferent sănătății ar trebui să fie acoperit de sistemul de stat, o parte dintr-un cont de economii de sănătate, iar restul din asigurările private.

”Asigurare de sănătate ar trebui să fie problema personală a fiecăruia și nu a angajatorului. Ar fi bine dacă acesta nu ar mai fi obligat să plătească atât cât plătește în prezent către asigurările de sănătate ci să plătească 2% într-un Cont de Economii de Sănătate. Acesta ar fi foarte util, putând asigura serviciile sanitare necesare angajatului sau chiar să fie atașat pensiei, în cazul în care nu este utilizat. În cazul în care angajatul și-ar da demisia, suma strânsă ar rămâne angajatorului”, a propus Horia Cristian.

Mircea Cinteză, Vicepreședinte, Colegiul Medicilor din România, a atras atenția asupra tratamentelor inovative care nu sunt adoptate și în România.

.

.

”La noi nu există o regulă prin care marile inovații să fie luate în calcul în funcție de succesul pe care îl au la vindecare. Programul de infarct miocardic, de exemplu, a fost un succes, dar în acest moment se adresează numai unui singur tip de infarct, deși există un alt tip de infarct cu incidență dublă care nu este luat în calcul. Îngrozitor este și că medicamentele ieftine nu se găsesc pe piață pentru că distribuitorii nu mai sunt interesați de ele, dar pentru mulți pacienți ele sunt vitale. Compania Națională Unifarm ar trebui să fie obligată să aducă acele medicamente ieftine și necesare vieții, medicamente pe care distribuitorii nu le aduc nefiind profitabile. Trebuie să le asigure pentru că altfel se pierd vieți și este vina noastră concretă”, a declarat Mircea Cinteză.

De asemenea, în cadrul evenimentului, dr. Carmen Orban, Manager, Institutul Clinic Fundeni, a vorbit despre problemele generate de lipsa medicamentelor.

”Sunt uneori probleme din cauza lipsei medicamentelor ieftine care nu mai sunt de găsit. Orice spital poate face cerere pentru cumpărarea medicamentelor. Unifarm vrea însă plata la un anumit interval de timp, ori spitalul îi poate plăti atunci când primește banii de la Casa de Asigurări. Unifarmul ne percepe penalități chiar dacă nu este vina noastră, a unității, ci a Programului. Dacă vine Curtea de Conturi te întreabă de ce tu ca manager plătești penalități, în opinia lor asta înseamnă că nu ți-ai făcut meseria cum trebuie”, a declarat Dr. Carmen Orban.

Vasile Ciurchea, Președinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a precizat că, de la 1 mai, cardul de sănătate esteobligatoriu, însă a rugat atât furnizorii cât și pacienții să îl folosească înainte de această dată cu câteva luni.

”Au existat situații în care s-a făcut acest lucru, dar majoritatea factorilor implicați nu au folosit cardul. Sigur că la 1 mai, data la care acest instrument au devenit obligatoriu, au existat probleme privind folosirea sa. Înainte de 1 mai am spus că sunt interesat să știu ce probleme are sistemul. Suntem în continuare deschiși să avem întâlniri cu specialiștii furnizorilor de servicii de sănătate pentru a le oferi informațiile de care au nevoie pentru a utliza cardul de sănătate. Faptul că totuși sistemul funcționează s-a văzut începând cu 5 mai, când s-a inversat numărul serviciilor utilizate cu card și cele fără card (care sunt aferente copiilor și altor categorii de pacienți)”, a declarat preşedintele CNAS.

Constantin Lucescu, Director Corporate Division, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, a susținut că este necesar un sistem competitiv.

”Cred că abonamentele medicale vor crește și vor avea un ritm mai crescut decât asigurările pentru că un asigurător nu are rețeaua pe care o punem la dispoziție. Furnizorii mari de servicii medicale private au deja un standard ridicat al calității serviciilor. Colaborăm desigur cu aigurătorii și acoperim serviciile contractate”, a declarat Constantin Lucescu, Director Corporate Division, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria.