Profilul firmei în pericol de insolvenţă şi faliment

26.01.2015

În condiţiile în care economia românească a ajuns precum “o junglă” în care, dacă nu ştii să supravieţuieşti, rişti să dai faliment peste noapte, extinderea relaţiilor de business, într-un mediu economic caracterizat de blocajul financiar, de lipsa finanţării şi de insolvenţele şi falimentele apărute ca după ploaie, a devenit o misiune riscantă. Astfel, în acest mediu doar cei care se informează temeinic şi îşi iau măsuri de protecţie reuşesc să se descurce, arată o analiză realizată de compania de business information si credit management Keysfin.

Pentru a veni în ajutorul firmelor, experţii Keysfin au încercat să realizeze profilul companiilor care riscă să intre în insolvenţă şi de care este bine să vă feriţi.

Domeniile cele mai riscante

Statistica arată, astfel, că domeniile cele mai riscante sunt construcţiile (122 cazuri) şi retailul (91), sectoare în care criza şi-a arătat cel mai puternic efectele. În top, în funcţie de domeniile de activitate, s-au mai situat cele care activează în domenii precum transporturile, producţia de energie electrică şi HORECA.

„Sunt sute de firme de construcţii aflate în insolvenţă, iar motivele ţin, în principal, de problemele de finanţare. Închiderea robinetului creditelor a avut cel mai puternic efect. Apoi au mai fost cauze conjuncturale. Au fost dezvoltatori care au cumpărat terenuri sau s-au angajat în lucrări de construcţii la un anumit preţ, iar odată cu prăbuşirea pieţei şi deprecierea puternică a preţurilor, s-au trezit cu planul de business dat peste cap. Neputând să mai deschidă noi linii de finanţare, au trebuit să ridice steagul alb, iar efectele s-au resimţit pe orizontală în economie”, spun analiştii din cadrul KeysFin.

Într-o situaţie similară au fost, în ultimii ani, şi firmele din domeniul retailului. Prăbuşirea puterii de cumpărare a avut drept consecinţă scăderea abruptă a vânzărilor şi creşterea blocajului financiar.

„Marile reţele de retail au împins la maximum termenul de plată şi mulţi nu au rezistat, intrând în insolvenţă, fapt cu consecinţe directe pe întregul lanţ economic. Asta în condiţiile în care comerţul este, într-o economie instabilă şi fragilă ca a noastră, unul dintre puţinele sectoare dinamice”, mai spun cei de la KeysFin.

Potrivit analizei, din cele 2389 de cazuri luate în calcul, 1708 vizau insolvenţa, în ambele forme simple sau generale, iar 681 deschiderea procedurii de faliment.

Pe de altă parte, că din eşantionul de 2389 de cazuri, cele mai multe au fost în Capitală. Bucureştiul conduce cu 170 de proceduri de insolvenţă sau faliment, urmat de Bihor (81), Cluj(65), Timiş(56) şi Maramureş(51).

“Interesant este şi faptul că cele mai multe firme intrate în dificultate au fost deschise în 2008 şi 2011, cu un vârf în 2010 – anul în care criza şi-a arătat cel mai puternic efectele”, se arată în analiza citată.

Firmele mici, cele mai afectate de criză

Totodată, cele mai afectate de criză au fost firmele mici, cu o medie de numai 2-3 salariaţi KeysFin.

“Companiile de servietă sau de buzunar, cum li se mai spune, folosite de oamenii de afaceri pentru tranzacţii şi prea puţin pentru producţie, au generat cele mai multe cazuri de insolvenţă şi faliment”, explică analiştii .

Din cele 2389 de cazuri analizate, în peste 80% este vorba de firme cu afaceri de pînă într-un milion de lei, intrate în dificultate din cauza restanţelor la furnizori şi datoriilor care depăşesc rezultatul financiar.

Cele mai multe firme au ajuns în insolvenţă şi faliment după ce afacerile lor s-au prăbuşit – cea mai mică scădere a fost, fapt relevant, de peste 110%, iar cea mai abruptă de peste 1200%.

Rămase fără lichidităţi – disponibilul mediu în cazul firmelor analizate fiind de numai 3942 de lei – aceste companii au trebuit să se protejeze în faţa creditorilor, iar primul pas a fost insolvenţa urmat, în cele mai multe cazuri, de faliment. Graficele alăturate analizei sunt relevante din acest punct de vedere.

„Radiografia business-ului în insolvenţă poate genera, astfel, câteva coordonate foarte clare. Vorbim în general de firme mici, fără putere financiară şi fără rezerve de bani, care au intrat, în cele mai multe cazuri, în caruselul mortal numit blocaj financiar.

Când n-au mai încasat 1-2 facturi, neavând un credit punte sau altă pârghie financiară, s-au blocat, nu şi-au mai plătit la rândul lor furnizorii şi s-au declarat învinse”, explică, într-un mod simplu, cei de la KeysFin.

“Deşi vorbim în principal de SRL-uri, fără putere financiară, asta nu înseamnă că societăţile mari nu au fost afectate de cancerul insolvenţei”, conform analizei.

Într-un clasament cu cele mai îndatorate firme aflate în proceduri juridice de salvare, pe primul loc regăsim Carrefour România SA, cu datorii de 1,25 de miliarde de lei, urmată de Eolenvest SRL cu 674 de milioane lei, A.D.M Farm SRL cu 476,4 milioane lei şi VEGA 93 SRL cu 193,3 milioane de lei.

Economia, un adevărat teren minat

“În condiţiile în care economia a devenit un adevărat teren minat, sunt tot mai mulţi oamenii de afaceri care apelează la servicii specializate de business information pentru a afla cine sunt potenţialii parteneri.Să ştii din start, înainte să semnezi un contract, cine este firma cu care vei colabora a devenit fundamental pentru business”, spun cei de la Keysfin.

Informaţii privind rezultatele financiare, diferendele de natură juridică în care se află, comportamentul fiscal în relaţia cu partenerii şi statul, sunt tot mai căutate în piaţă.

„Cine riscă să vândă ceva unei firme necunoscute, fără să aibă garanţia că îşi va încasa banii la termenul de plată? Altfel spus, cine riscă, în calitate de furnizor de servicii sau de marfă, să pună la dispoziţia unui client stocuri de marfă peste o limită de rezervă? Poate doar cei care fac business cu ochii închişi sau care eludează legea”, spun cei de la KeysFin.

Într-o economie tot mai plină de provocări, tot mai multe firme au ales soluţia să îşi înfiinţeze adevărate comunităţi de afaceri în care sunt primite numai companiile care oferă garanţii şi încredere că îşi pot duce la capăt angajamentele.

Citiți și despre: