În primul trimestru al acestui an, profitul Petrom a scăzut cu 68%, până la 345 milioane de lei, conform raportului financiar transmis de producătorul de petrol şi gaze. De asemenea, compania a raportat o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de lei, cu 19 procente mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Rezultatul din upstream (explorare şi producţie – n.red.) a fost afectat de scăderea abruptă a preţurilor ţiţeiului care a fost doar parţial compensată de efectele pozitive ale cursului de schimb şi de creşterea uşoară a volumelor vândute. Ca răspuns la preţul scăzut al ţiţeiului, ne-am redus planurile de investiţii pentru 2015 ale grupului cu aproximativ 30% faţă de anul precedent şi am continuat să ne optimizăm structură de costuri, măsuri preconizate a ne proteja poziţia fluxului de numerar extins. Aceste iniţiative vor afecta însă producţia viitoare de hidrocarburi”, a declarat Mariana Gheorghe, directorul general executiv al Petrom.
Astfel, sectorul de explorare şi producţie, principalul centru de profit al companiei, a fost puternic afectat de scăderea cu aproximativ 50% a barilului de petrol.
Producţia zilnică de hidrocarburi a grupului a fost de 183.500 bep/zi (din care 174.300 bep/zi în România), iar producţia totală a fost de 16,5 milioane bep, reflectând creşterea producţiei în România şi scăderea celei din Kazahstan. În ţara noastră, producţia totală de ţiţei şi gaze a fost de 15,7 milioane bep, cu 2% mai mare faţă de nivelul înregistrat în T1/14.
Producţia internă de ţiţei a fost de 6,9 milioane bbl, cu 2% mai mică fata de T1/14, din cauza declinului natural şi a reparaţiilor capitale planificate la sonde-cheie.
Producția internă de gaze a crescut cu 4%, la 8,8 milioane bep, în principal datorită noilor sonde puse în producţie pe zăcământul Bustuchin, precum şi creşterii debitului la sondele din zăcământul Totea. În Kazahstan, producţia a atins nivelul de 0,8 milioane bep, cu 9% mai mic comparativ cu perioada similară a anului 2014.
Volumul vânzărilor de hidrocarburi a crescut cu 1% comparativ cu T1/14, în principal datorită unor volume mai mari de gaze şi condensat vândute în România.
