În ţările nordice şi Baltice, copiii învaţă programarea încă din şcoala generală. Programarea a început deja să devină extrem de importantă şi utilă nu doar în sectorul IT, ci în toate domeniile în care se efectuează muncă de birou. S-a ajuns, astfel, în situaţia în care orice cunoştinţe, chiar şi minime, de programare sunt extrem de apreciate de companiile care fac angajări. Orice limbaj de programare ai şti sau orice abilităţi ai avea în domeniul IT, chiar şi la nivel începător, ai şanse mult mai mari să îţi găseşti un loc de muncă decât o persoană care nu se descurcă pe acest segment.
Acum toate persoanele tinere ştiu să utilizeze un calculator, iar diferenţa este făcută de cât de avansată sau inovativă este „priceperea” noastră la calculatoare. Este nevoie de aceste cunoştinte, în condiţiile în care companiile conştientizează că afacerea lor nu poate funcţiona în parametri normali fără partea de IT, chiar dacă poate fi vorba doar de promovare şi marketing online.
O piaţă a muncii extrem de dinamică
În plus, domeniul IT se numără, probabil, printre puţinele domenii din România în care există o piaţă a muncii dinamică, în care angajările se fac în funcţie de profesionalism, de cunoştinţele şi abilităţile deţinute şi de studiile urmate.
De asemenea, la nivel internaţional, domeniul programării deţine cele mai mari salarii. Salariul mediu anual al unui programator se apropie, în Statele Unite, de 100.000 de dolari, iar salariile programatorilor sunt printre singurele care au crescut în ultimii ani.
Cele mai bine plătite limbaje de programare, conform site-ului de recrutare Dice.com:
- Visual Basic – 85.962 dolari pe an
- C# – 89.074 dolari pe an
- R – 90.055 dolari pe an
- C – 90.134 dolari pe an
- JavaScript – 91.461 dolari pe an
- C++ – 93.502 dolari pe an
- JAVA – 94.908 dolari pe an
- Python – 100.717 dolari pe an
- Objective C – 108.225 dolari pe an
- Ruby on Rails – 109.460 dolari pe an
Prin urmare, domeniul programării, pe lângă faptul că numără multe locuri de muncă, oferă şi salarii pe măsură. Mulţi tineri doresc să devină programatori şi se axează încă din liceu pe acest domeniu, în speranţa unei cariere de succes.
La nivel mondial există aproximativ 18,5 milioane de programatori, dintre care 7,5 milioane dezvoltă aplicaţii doar ca hobby.
Topul ţărilor cu cei mai mulţi programatori:
- Statele Unite ale Americii – 3,5 milioane de programatori
- China – 1,85 milioane de programatori
- India – 1,81 milioane de programatori
Cu toate acestea, specialiştii care se ocupă de recrutările în IT afirmă că nu este greu să găseşti programatori, dar este foarte dificil să găşesti programatori buni. Şi, din acest motiv, cu cât înveţi mai devreme care sunt regulile de bază în acest domeniu, cu atât este mai uşor să înţelegi limbajele de programare şi modul în care codurile se scriu şi se gândesc.
Cum pot copiii învăţa să programeze
Poate vă gândiţi că acum este cam târziu pentru dumneavostră să alegeţi această cale, însă pentru copilul dumneavoastră nu este. Şi în condițiile în care cei mici se tot joacă tot mai mult pe tablete şi telefoane, de ce să nu transformăm această joacă în ceva cu adevărat productiv?
Aplicaţii pentru dispozitivele Apple, precum Daisy The Dinosaur, Hopscotch, Cargo-Bot sau Tynker, pot ajuta copiii să înveţe bazele programării.
De exemplu, pentru iPad şi iPhone există o serie de jocuri interactive cu ajutorul cărora copiii pot învăţa să programeze: Daisy The Dinosaur, Hopscotch, Cargo-Bot sau Tynker. Acestea sunt nişte joculeţe interactive, pe care copiii le îndrăgesc şi învaţă fără să simtă o presiune, pur şi simplu jucându-se. Nu vă imaginaţi că dacă se vor juca aceste jocuri vor deveni mici programatori peste noapte şi vor putea să creeze site-uri sau aplicaţii cu usurinţă. Însă, cei mici vor învăţa care sunt principiile care stau la baza programării, care, din punctul de vedere al unor specialişti în educaţie, sunt cele mai importante.
Exemplu din ţările nordice şi cele Baltice
În acest context, în ultima perioadă a tot existat o dezbatere privind faptul că ar fi util ca orice persoană să învețe programare, iar unele țări din nordul Europei iau în serios acest lucru incluzând în programa școlară ore de programare chiar din clasa întâi.
În Letonia și Estonia, programarea a fost introdusă de curând ca materie în școala generală
În plus, în Letonia și Estonia, programarea a fost introdusă de curând ca materie în școala generală. Cel mai probabil, aceste ţări au înţeles importanţa programării şi şi-au dat seama că nu mai pot avea o economie dezvoltată dacă nu deţin cei mai buni specialişti în acest domeniu.
Programarea poate fi dificilă și pentru adulți, însă pentru cei mici aceasta poate părea mai simplă dacă folosești anumite aplicații special create pentru a învăţa copiii, precum Scratch, o aplicație gratuită, parte a unui proiect al celei mai prestigioase facultăţi de inginerie din lume- Universitatea MIT. Aplicaţia a fost creată special pentru copiii cu vârste între 8 și 16 ani, însă poate fi folosită şi de către părinți pentru a-și ajuta copiii să dezvolte animații, povești interactive și jocuri.
Scratch este o aplicație gratuită, parte a unui proiect al celei mai prestigioase facultăţi de inginerie din lume – Universitatea MIT
Aşadar, indiferent dacă va ajunge sau nu următorul Bill Gates, programarea poate aduce copilului tău, pe lângă abilitățile tehnice și o dezvoltare a creativității și a modului în care comunică cu alte persoane.
Miliardari la doar 20 de ani
Cele mai multe persoane, la 20 de ani, nu prea ştiu ce să facă cu viaţa lor. Aceste persoane au reuşit să facă ceva uimitor, pe lângă programare: să devină miliardari.
Având doar 20 de ani, Bill Gates ia o decizie destul de dificilă: renunţă la Harvard. În schimb, tot atunci, acesta a înfiinţat împreună cu Paul Allen o companie care avea să ajungă una dintre cele mai importante din IT: Microsoft.
Bill Gates a renunţat la Harvard, la 20 de ani, şi a înfiinţat Microsoft
La 19 ani, Steve Jobs se angaja ca tehnician în cadrul companiei Atari, iar la 20 de ani, el avea deja reputaţia de a fi cel mai deştept din companie. La doar 21 de ani, acesta a înfiinţat, împreună cu Steve Wozniak, “Apple Computer Company”.
Nici Mark Zuckerberg nu s-a lăsat mai prejos. Când era în facultate a creat reţeaua de socializare Facebook şi a devenit miliardar la doar 23 de ani.
