România se află la a doua experiență de beneficiar al fondurilor europene nerambursabile. În perioada 2007-2013, România a beneficiat, pentru prima dată, de fonduri europene nerambursabile. Această perioadă a fost una complexă pentru țara noastră datorită lipsei de experiență și expertiză în derularea acestor programe de finanțare, precum și a unei capacități reduse de management de program și proiect al celor interesați.

În prezent, este în desfășurare cea de-a doua perioadă de programare financiară, 2014-2020, în care țările Uniunii Europene, printre care și România, beneficiază de finanțare. Cadrul de cheltuieli multianuale al acestei perioade este corelat cu prioritățile stabilite în Strategia UE 2020 și cu țintele politicii de coeziune. Această politică se bazează pe câteva analize de impact în vederea dezvoltării economice, sociale și teritoriale integrate, aducând astfel o schimbare prin concentrarea resurselor pe dezvoltarea teritorială integrată, așa numita place based development.

Prima perioadă de finanțare, 2007-2013, s-a finalizat în 2015, urmând ca evaluările să reflecte impactul fondurilor respective în economie, la nivel social și teritorial, precum și la nivelul dezvoltării administrative a instituțiilor autohtone.

„Noua abordare vizează dezvoltarea eficientă a statelor și teritoriilor naționale, regionale sau locale, prin utilizarea resurselor endogene și integrarea de lanțuri de valoare. Noua politică de coeziune se operaționalizează prin noul cadru multianual al UE, pe baza Acordurilor de Parteneriat pe care statele membre le-au semnat cu Uniunea Europeană”, declară Emanuel Răuță, MBA, Expert politici UE și fonduri structurale.

Cadrul național: priorități, buget și instituții de implementare

Obiectivul strategic de finanțare a Fondurilor Europene Structurale și de Investiți, pentru perioada 2014-2020, vizează reducerea discrepanțelor de dezvoltare economică și socială între România și statele membre ale UE.

Pentru atingerea obiectivului, cele 5 fonduri structurale și de investiții europene – Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC), Fondul social european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) – vor finanța o serie de intervenții care să sprijine:

• promovarea competitivității și a dezvoltării locale;
• dezvoltarea capitalului uman, prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a numărului de absolvenți din învățământul terțiar;
• dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor;
• încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului și a adaptării la schimbările climatice;
• consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste.

Finanțarea acestora provine din bugetul politicii de coeziune pentru România, de aproximativ 22,4 mld. euro.

Finanțarea destinată dezvoltării antreprenoriatului și consolidării IMM-urilor acoperă o parte consistentă a alocării financiare a bugetului menționat.

FEADR finanțează proiecte la nivelul mediului rural și al sectorului agro-alimentar în valoare de 8 mld. euro, iar EMFF finanțează 168 milioane euro pentru proiecte de acvacultură, pescuit și dezvoltarea comunităților de pescari.

În ceea ce privește programul de finanțare pentru IMM-uri, România asigură un cadru instituțional, alcătuit din autoritățile naționale de control și management: Curtea de Audit, Autoritatea de Plată și Autoritățile de Management. Acestea sunt sprijinite de Organismele Intermediare, cu specific sectorial la nivelul ministerului de resort, adică de Agențiile de Dezvoltare Regională.

Beneficiarii finanțărilor UE

„Cadrul de finanțare mutianuală 2014-2020 se adresează mai multor tipuri de beneficiari la nivel național, regional și local. O mare parte din fondurile alocate României vor finanța priorități și nevoi de finanțare sectoriale: mediu, transport, sănătate, educație, patrimoniu, etc. Aici beneficiarii sunt mai ales autorități ale administrației publice, centrale sau locale, precum și agenții specializate sectorial”, susține Emanuel Răuță, MBA.

Astfel, Programul Capacitate Administrativă (PCA) sprijină instituții ale administrației publice centrale și locale pentru creșterea eficienței, Programul Operațional Regional (POR) sprijină dezvoltarea infrastructurilor la nivel local, finanțând totodată și antreprenorii care vor să dezvolte afaceri în producție la nivel urban, rural și turism. Programul Operațional Competitivitate (POC) va susține proiecte pentru mediul de afaceri în domenii precum Cercetare, Dezvoltare, Inovare și IT, iar Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) va sprijini start-up-urile din mediul rural. De asemenea, Programele de cooperare transfrontalieră au programate intervenții specifice atât pentru sprijinirea mediului de afaceri prin inițiative la frontieră, cât și pentru sprijinirea infrastructurilor publice din zona de graniță.

Finanțări pentru IMM-uri

Deși în perioada de finanțare 2014-2020 finanțările destinate afacerilor sunt comparabile cu cele din vechea programare, există totuși câteva intervenții care merită o atenție deosebită.

Principalul fond de finanțare pentru susținerea atingerii obiectivului politicii de coeziune este Programul Operațional Regional, cu peste 8 mld. euro. Specificul finanțării din POR se referă, în special, la finanțarea microîntreprinderilor și IMM-urilor din mediul urban, proces derulat prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regională.

.

.

„Asistența tehnică include consultanța de scriere a proiectului precum și proiectarea și urmărirea lucrărilor, iar suma maximă care se poate acoperi prin proiect este de 10% pentru proiectele cu lucrări și construcții și 5% pentru proiectele fără acest gen de intervenții. Suma care trebuie asigurată de către Beneficiar este de 10% din cheltuielile eligibile totale (200.000 euro)”, mai adaugă Emanuel Răuță.

Pentru finanțarea microîntreprinderilor, sunt propuse spre contractare 234,12 mil. euro, antreprenorii având la dispoziție prioritatea de investiții referitoare la extinderea activității IMM-urilor, care include companiile situate în regiunile de dezvoltare, mai puțin regiunea București-Ilfov, și cu anumite domenii din clasele CAEN.

Se finanțează proiecte aferente unor domenii din clasele CAEN aferente producției și comerțului, dar mai ales investițiile productive asociate domeniilor de specializare inteligentă, identificate în Strategia Națională de Competitivitate și în Planurile de Dezvoltare Regională și Strategiile Regionale de specializare inteligentă.

Condițiile cheie de eligibilitate sunt: existența unui an fiscal pozitiv pentru IMM, demonstrarea unui număr mediu de 3 angajați pentru anul anterior depunerii, asumarea asigurării cheltuielilor aferente finanțării proprii, lipsa problemelor juridice și obținerea unui scor de minim 50 de puncte din 100 posibile.

Programul Operațional Competitivitate, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, are două priorități majore – una referitoare la investiții și suport pentru Cercetare-Dezvoltare, iar cealaltă la infrastructură și proiecte de tehnologizare a informației. În cadrul priorității de Cercetare-Dezvoltare, pot fi înființate start-up-uri și spin-off-uri inovative, ale căror proiecte să sprijine transferul tehnologiei către mediul de producție, fiind necesare patente sau metode de producție inovative, care pot genera valoare adăugată mare.

O sursă de finanțare importantă pentru antreprenorii care vor să dezvolte afaceri în mediul rural este Programul Național de Dezvoltare Rurală. În cadrul acestui program se oferă sprijin pentru înființarea sau crearea și dezvoltarea de activități neagricole în zone rurale. De asemenea, programul oferă sprijin și pentru dezvoltarea fermelor mici, sumele finanțate ajungând până la 200.000 de euro, cu o dimensiune a finanțării publice de până la 90%.

Toate liniile de finanțare a investițiilor, inclusiv cele analizate anterior, dar și cele care nu au fost lansate încă, vor fi disponibile în anul 2017. Calendarul finanțărilor este actualizat și prezentat de către autoritățile centrale care au în gestiune aceste fonduri.

Programul Operațional Capital Uman finanțează inițiativele privind crearea de locuri de muncă pentru toți și sprijină înființarea de noi microîntreprinderi în mediul urban, sumele finanțate fiind de aproximativ 25.000 de euro/beneficiar.

„Aceste proiecte sunt dezvoltate de companii, asociații non profit, universități sau furnizori de formare profesională care pot ulterior lansa scheme de finanțare pentru inițiativele dintr-o regiune de dezvoltare sau mai multe regiuni de dezvoltare. Se finanțează sume de 100% cu predilecție în domeniul investițiilor productive – ateliere, mici spații de producție”, completează Emanuel Răuță.

Procedura de depunere a proiectelor  

În funcție de programul pe care doresc să îl acceseze, beneficiarii trebuie să urmeze o procedură standard, care diferă în funcție de fond, în special la nivelul documentelor și analizelor solicitate.

Primul pas este apelul de proiect și reprezintă o etapă esențială deoarece beneficiarul află toate cerințele de apel de proiect, obiectivele și indicatorii solicitați prin proiectul său, termenele și documentele suport pe care trebuie să le pregătească.

Pentru perioada 2014-2020 a fost adusă o simplificare la procedura de depunere a proiectului, oferind posibilitatea de depunere online. De aceea, beneficiarul trebuie să își creeze un cont de utilizator atât pentru fondurile de dezvoltare regională, cât și pentru cele de dezvoltare rurală pe http://www.fonduri-ue.ro/mysmis și www.afir.ro. De asemenea, acesta trebuie să descarce documentația solicitată pentru depunerea proiectului și să achiziționeze o semnătură digitală pentru responsabilul legal, cu scopul depunerii online.

Următorii pași sunt identificarea unei idei de proiect care să fie corelată cu țintele apelului de proiecte și măsurilor finanțate și asigurarea consultanței pentru pregătirea proiectului, a studiilor de fezabilitate sau analizelor economice.

Recomandări pentru Beneficiari:

• Proiectele trebuie să răspundă obiectivelor programului, axei și măsurilor lansate dar să se coreleze cu țintele de dezvoltare ale localității, regiunii sau sectorului de activitate;

• Verificarea respectării condițiilor administrative de depunere și a eligibilității beneficiarilor înaintea depunerii efective, prin aplicarea grilelor de evaluare ce pot fi descărcate în pachetele de finanțare;

• Asigurarea existenței finanțării proprii și încadrarea corectă a cheltuielilor eligibile vs. cheltuieli neeligibile;

• Procurarea semnăturii digitale.

Pregătirea documentației tehnice și economice și încărcarea acesteia în sistemele informatice, precum și evaluarea administrativă și de eligibilitate a pachetului încărcat online și transmiterea versiunilor pe hârtie acolo unde sunt solicitate, sunt urmate de evaluarea tehnico-economică și publicarea rezultatelor pentru proiectele care au cumulate un minim de 50 de puncte.

Ultimii pași sunt contractarea proiectelor și inițierea implementării cu monitorizarea Organismelor Intermediare sau Autorităților de Management și asigurarea perioadei de sustenabilitate după încheierea contractelor, cu menținerea indicatorilor investiției (2 sau 3 ani) asumați: locuri de muncă, activele obținute, creștere a cifrei de afaceri, dacă s-a asumat acest lucru.

„Achizițiile pentru proiectele odată contractate se pot desfășura pe o procedură privată, simplificată. În cazul în care bugetul achiziției nu depășește 132.519 de lei pentru produse sau servicii sau 441.730 de lei pentru lucrări, conform Ordinului MFE 1284/2016, pot fi realizate achiziții directe. Peste aceste praguri, procedura folosită va trebui să fie competitivă, bazată pe o justificare a alegerii prețurilor sau unei anumite oferte”, declară, în încheiere, Emanuel Răuță, MBA, Expert politici UE și fonduri structurale.