Slide

IT&C

Evoluția economică în Europa

Riscuri potențiale aduse de Inteligența Artificială

01.10.2018

Deși beneficiile sunt evidente, există o serie de temeri în rândul specialiștilor în domeniu. Conceptul de Inteligență Artificială începe să devină din ce în ce mai popular în ultima vreme, atât prin prisma știrilor prezentate de media, discuțiilor din cadrul forumurilor internaționale, cât și prin intermediul conversațiilor de zi cu zi. În mod evident, este un subiect care generează din ce în ce mai mult interes, însă nu este foarte clar dacă, alături de beneficiile mult discutate și așteptate, nu vom avea de suferit și efectele secundare.

Descrisă de specialiști ca fiind cea mai mare realizare de la revoluția industrială încoace, inteligența artificială s-a dezvoltat într-un ritm uluitor în ultimii 30 de ani, fiind acum din ce în ce mai prezentă în activitățile noastre cotidiene. Dar, în paralel cu această fascinație pentru sectoarele în care se poate aplica IA, nu se poate minimaliza sentimentul de neliniște și nesiguranță ce derivă din această tehnologie nouă. Pe lângă câteva efecte ce pot fi anticipate încă de pe acum, cum ar fi posibilitatea creșterii șomajului, vor exista și situații ce/care cu greu pot fi imaginate, mai ales pe plan social și chiar moral. Așadar, care ar fi principalele aspecte ce ar putea cauza neliniște când vine vorba de IA?

Inteligența artificială s-a dezvoltat într-un ritm uluitor în ultimii 30 de ani, fiind acum din ce în ce mai prezentă în activitățile noastre cotidiene

Un articol publicat recent de CNBC vizavi de aceste temeri a identificat cinci consecințe majore apărute din dezvoltarea sectorului IA:

Creșterea șomajului

Cea mai mare teamă a analiștilor și angajaților deopotrivă este că, odată cu automatizarea producției, nu va mai fi nevoie de oameni care să opereze mașinile, deci locurile de muncă se vor reduce drastic.

Un studiu al firmei de cercetare Gartner arată că, până în 2020, IA va crea 2,3 milioane de locuri de muncă, în timp ce vor dispărea 1,8 milioane, deci o creștere netă de 500 de mii, însă, cu toate astea, disponibilizări vor exista.

Deși vor dispărea 1,8 milioane de locuri de muncă, IA va crea 2,3 milioane de oportunități de angajare, deci o creștere netă de 500 de mii

Cu toate că este posibil ca impactul creșterii șomajului ca urmare a dezvoltării IA să fie diminuat prin crearea de locuri de muncă noi și învățarea de noi abilități, acest subiect este unul din cele mai aprinse și dezbătute.

În acest sens, în luna aprilie a acestui an, Uniunea Europeană a emis un comunicat de presă cu scopul de a crea un set de reguli etice, dar de a încuraja investițiile în IA. Printre altele, Comisia Europeană încurajează statele membre să se adapteze la schimbările socio-culturale aduse de IA, prin modernizarea sistemelor educaționale și dezvoltarea de sisteme de calificare a forței de muncă pentru a sprijini tranziția de la stadiul actual.

Posibilitatea declanșării de războaie

În luna aprilie a acestui an, compania de cercetare americană Rand Corporation a publicat un comunicat prin care arată că este posibil ca, până în 2040, folosirea Inteligenței Artificiale în aplicații militare să ducă la un război nuclear.

Dacă pe durata Războiului Rece stabilitatea – chiar dacă fragilă – era determinată de teama de distrugere reciprocă, ceea ce împiedica oricare dintre părți să acționeze, studiul citat arată că această stabilitate poate fi periclitată de IA: ”Legătura dintre războiul nuclear și IA nu este nouă, de fapt cele două noțiuni s-au interconectat de-a lungul istoriei”, a declarat Edward Geist, co-autor al studiului.

Cel mai bun exemplu în acest sens este incidentul din 1983, când ofițerul sovietic Stanislav Petrov a observat că sistemele ruse avertizau incorect asupra lansării de rachete nucleare dinspre SUA, evitând astfel un război nuclear.

Robo-doctorii

Deși opinia generală este ca IA va aduce beneficii importante în domeniul sănătății, se face recomandarea de a nu ne baza practicile doar pe ceea ce ne spun datele, deoarece este posibil ca anumite aspecte să fie omise sau greșit introduse în algoritmului inițial, ceea ce ar avea consecințe fatale în cazul diagnosticărilor complexe. ”Toate aplicațiile ce se bazează pe IA sunt extrem de precise, însă gama posibilă de aplicații este foarte redusă”, menționează Alan Bundy, Profesor Universitar de informatică la Universitatea din Edinburgh.

Aplicațiile ce se bazează pe IA sunt extrem de precise, însă gama posibilă de aplicații este foarte redusă

O altă problemă ce ar putea surveni poate fi cauzată de volumul mare de informații ce nu numai că trebuie introdus în computere, ci și făcut cunoscut ulterior – prin algoritmi și aplicații – deoarece astfel s-ar încălca dreptul la intimitate al pacienților.

Supravegherea în masă

Acest fenomen este pe cale să devină realitate în China, conform articolului CNBC. În anumite orașe, sistemele de recunoaștere facială sunt folosite alături de IA de către autorități în încercarea de a reduce infracționalitatea.

Un studiu publicat de New York Times arată că în China sunt aproape 200 de milioane de camere de supraveghere. În plus, China este singura țară care folosește un sistem social de credite pentru urmărirea cetățenilor. În baza scorului oferit de acest sistem, cetățenilor li se pot interzice anumite lucruri, cum ar fi îmbarcarea într-un avion.

China intenționează să devină lider mondial în IA până în 2030 și investește miliarde de yuani pentru a atinge acest țel

Sistemele de supraveghere cu IA nu numai că supraveghează, dar au și abilitatea de a învăța ce este normal și ce este suspect. În acest fel, ele vor fi acelea care vor lua deciziile atunci când vor alerta echipele de securitate, iar acest fapt aduce cu sine întrebarea: cum vor fi capabile să detecteze acele limite fine ale comportamentului uman, legal dar ciudat, pe care ochiul și mintea umană le pot detecta?

Discriminarea

În acest caz, întrebarea este dacă se poate crea IA care să fie rațională, obiectivă și nepărtinitoare când vine vorba de rasă, sex, orientări sexuale și religioase.

Aceasta este o problemă foarte importantă pentru cercetătorii din domeniu și se iau în calcul aspecte precum ușurința cu care IA, când vorbim de recunoaștere facială, identifică persoanele albe, în comparație cu persoanele de culoare. De asemenea, există posibilitatea ca sistemele de IA ce procesează o anumită limbă să aibă prejudecăți cu privire la rase și sexe.

”Am observat acest lucru, chiar dacă nu s-au introdus preconcepții în algoritmi, la mașini cu capacitate de autoînvățare care au început să dezvolte prejudecăți […] pe care ne-am străduit 50 de ani să le înlăturăm din societate” – Toby Walsh, Profesor de IA la Universitatea din New South Wales.

În concluzie, Inteligența artificială poate avea atât efecte pozitive, cât și negative. Soluția pare să fie colaborarea atentă dintre oameni și roboți, astfel încât roboții să fie supravegheați iar oamenii să dezvolte abilități noi pentru a putea face față schimbărilor aduse de IA. Tehnologia, atâta vreme cât este controlată de oameni și nu afectează interacțiunile sociale, poate fi benefică omenirii și dezvoltării ei.