România – pe locul trei în clasamentul european după rezervele de gaze de șist. Cea mai nouă cercetare, US Energy Information Agency (EIA), făcută publică în iunie anul acesta, arată că gazul de şist majorează cu 47% rezervele potenţiale de gaze naturale recuperabile la nivel mondial. La nivel mondial, rezervele de gaz de şist reprezintă 32% din rezervele totale de gaze naturale.

Peste 150 de ani în industria de petrol și peste 100 de ani în cea a gazelor naturale. Este vorba despre experiența României în toate sectoarele de activitate specifice, de la geologie şi geofizică, la explorarea zăcămintelor sau forajul sondelor şi exploatarea ţiţeiului şi gazelor ori colectarea, transportul, depozitarea şi distribuţia ţiţeiului sau cercetarea ştiinţifică, proiectare, educaţie şi formarea cadrelor de specialişti. Țara noastră este așadar cu siguranța unul dintre statele care atrag și vor atrage investitori în această industrie, iar dintre cele mai intense dezbateri din industria petrolieră și a gazelor naturale este a gazelor de șist și a exploatării acestora.

România are în prezent rezerve de gaze de șist care se ridică la nu mai puțin de 1.444 miliarde de metri cubi. Asta înseamnă că țara noastră ocupă locul trei într-un clasamentul al țărilor membre UE, după Polonia (cu 4.190 miliarde metri cubi) și Franța (cu 3.879 miliarde metri cubi). Informațiile sunt oferite de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în cadrul unei campanii de informare și dezbatere publică, referitoare la gazele de șist.

Într-un top al rezervelor recuperabile de petrol de şist, pe primul loc în top se află Franţa (cu 4.700 milioane barili), urmată de Polonia (3.300 milioane barili) şi Olanda (2.900 milioane barili), țara noastră aflându-se și aici pe un loc fruntaș: șase, deținând 300 milioane de barili.

În condițiile în care România consumă an de an aproape 14 miliarde metri cubi de gaze, asigurați în proportie de 80% din producția internă, diferența fiind importată din Rusia prin intermediari, explorarea zăcămintelor de șist ar crește cu 50% rezervele de petrol ale României și de peste 10 ori rezervele de gaze naturale, potrivit Administrației americane pentru informație în domeniul energiei (EIA).

Zone de interes: Bârlad și Dobrogea

Regiunile din țara noastră care prezintă interes sunt Bârlad și Dobrogea.

Perimetrul de explorare, dezvoltare şi exploatare E V-2 Bârlad este localizat în partea de est a României, în aproprierea graniţei cu Republica Moldova, la aproximativ 260 kilometri  E-NE de Bucureşti.  Din punct de vedere administrativ perimetrul acoperă suprafeţe din judeţele Vaslui, Galaţi şi Bacău. Suprafaţa perimetrului E V- 2 Bârlad are în principal destinaţie agricolă, dar există şi numeroase zone cu vegetaţie arboricolă şi păduri dese. Mici oraşe şi sate sunt răspândite în toată zona, cele mai mari localităţi fiind oraşele Bârlad şi Vaslui, situate în partea de sud, respectiv nord a perimetrului. Atât oraşul Bârlad, cât şi Vaslui au circa 75.000 de locuitori.

Perimetrele EX – 18 Vama Veche, şi EX – 17 Costinesti se află în sud – estul ţării, în regiunea Dobrogea, fiind delimitate la est de Marea Neagră şi de frontiera statală dintre România şi Bulgaria. Din punct de vedere administrativ perimetrele se află pe raza judeţului Constanţa.

Chevron, a doua mare companie petrolieră americană, are acorduri de concesiune pentru trei perimetre petrolifere în județul Constanța și unul în apropiere de Bârlad, în judetul Vaslui. Compania și-a exprimat interesul pentru a explora și a extrage gaze de șist din aceste perimetre.

Protecția mediului

În ultima perioadă au fost organizate mai multe proteste în toată țara pentru a opri acțiunile cu privire la exploatarea gazelor de șist. Agenția Națională pentru Resurse Naturale (ANRN) susține că procesul de fracturare hidraulică, utilizat pentru producerea gazelor de șist a fost dezvoltat la sfârșitul anilor 1940 și a fost folosit pe scară largă încă din anii 1950. Inovațiile recente aduse tehnologiei au fost în măsură să combine forarea verticală și orizontală cu fracturarea hidraulică pentru exploatarea eficientă a gazelor naturale din formațiunile de șist. Practic, potrivit autorităților din domeniu, substanța folosită în fracturarea hidraulică are în componență 99,51% apă și nisip și doar 0,49% aditivi.

Asta în timp ce în Franța și Bulgaria au interzis prin lege exploatarea gazelor de şist care presupune utilizarea metodei de fracturare hidraulică, în timp ce în Polonia, Germania sau Suedia aceasta este permisă.

.

.

Beneficii ale exploatării gazelor de șist –  potrivit ANRN

• Contribuția la asigurarea securității energetice prin diversificarea surselor de aprovizionare,
• Reducerea dependenţei faţă de importurile de gaze din Rusia,
• Investiții la nivel local și central prin crearea de numeroase noi locuri de muncă – atât în sectorul de producţie, cât şi în industriile de servicii conexe,
• Venituri la bugetul de stat – prin impozite, taxe, contribuţii sociale ori redevenţe,
• Îmbunătăţirea infrastructurii de transport, în special la nivel local
• Scăderea preţului la gaze naturale,
• Oportunităţi de afaceri pentru companiile locale.

Controverse și proteste

Exploatarea gazelor de șist și modalitatea în care se realizează acest lucru au condus la multe controverse.

Agenția pentru protecția mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) a început să studieze efectele asupra apelor potabile și oamenilor în anul 2010. Odată cu trecerea timpului, EPA a constatat contaminarea pânzelor freatice superficiale cu gaz și fluide de fracționare.

Proteste și manifestații publice împotriva exploatării gazelor de șist au avut loc în toată lumea, inclusiv în România. Oamenii se tem că aditivii chimici folosiți vor ajunge în pânza freatică ce va fi ireversibil cotaminată. În plus, cei care se împotrivesc sunt de părere că există o cantitate mare de gaz metan ce va fi eliberată în atmosferă, ceea ce va duce la o poluare atmosferică puternică, la care se adaugă și fisurile căptuşelii puțurilor. La toate acestea, cei care sunt contra exploatării gazelor de șist spun că peisajul zonelor va fi drastic schimbat, iar consumul imens de apă și poluarea fonică din zonă sunt alte două motive demne de luat în considerare de autoritățile care ar trebui să oprească acțiunile.

Informarea românilor, precară

Odată cu riscurile sau lipsa acestora la exploatarea gazelor de șist, se ridică o altă întrebare: cât de bine sunt informați românii cu privire la acestea?

Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale a realizat un sondaj în acest sens, în cadrul “Campaniei de informare şi dezbatere publică privind gazele de şist”. Cercetarea a vizat identificarea gradului şi nevoii de informare a locuitorilor. Peste 60% dintre cei intervievaţi susţin că sunt slab informaţi cu privire la ceea ce înseamnă resurse neconvenţionale – gaze de şist, la activităţile de explorare şi exploatare, avantaje şi dezavantaje. În ambele zone, s-a înregistrat un procent ridicat (peste 40%) al celor care cred că lucrările iniţiale sunt direct lucrări de exploatare. De asemenea, peste 50% din cei intervievaţi declară că “nu ştiu” care este durata etapei de explorare (între 3 şi 5 ani) în urma căreia se stabileşte dacă există zăcăminte de gaz în zonele respective.

“Peste 65% din cei care au luat parte la sondaj spun că nu ştiu care sunt posibilele riscuri ale etapei de explorare, iar peste 50% declară că nu cunosc dezavantajele etapei de exploatare. Întrebaţi care sunt avantajele explorării/exploatării, peste 40% au declarat că <nu ştiu>” se arată în comunicatul de presă oficial ANRE.

,,Studiul a evidenţiat nevoia de informare corectă a oamenilor în ceea ce priveşte fazele de explorare şi exploatare, respectiv potenţialele riscuri pentru mediu şi sănătatea umană. Pentru a exista o imagine de ansamblu asupra ceea ce înseamnă gaze de şist şi procedurile derulate în aceste zone, este important să existe o implicare activă a reprezentanţilor comunităţilor locale în a oferi locuitorilor datele necesare”, a declarat Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.