România, ţara chioşcurilor. Câte magazine de cartier mai există în ţara noastră?

30.05.2016

Dacă vrei să îţi cumperi ceva de mâncare, o sticlă de apă, de suc sau ţigări, seara sau noaptea, în ţările occidentale îţi este aproape imposibil să găseşti un magazin deschis. În România, însă, astfel de servicii sunt încă bine reprezentate, buticurile de cartier rezistând cu stoicism expansiunii agresive a multinaţionalelor, arată o analiză KeysFin.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în ţara noastră erau înregistrate, în anul 2014, 15.122 de firme cu sediu unic şi care activează în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri. Cunoscute sub numele de buticuri sau chioşcuri non-stop, acestea au derulat în 2014 afaceri de 2,12 miliarde de lei.

Cele mai multe astfel de business-uri erau înregistrate în judeţele din Regiunea de Sud-Muntenia (2878), urmate de cel din Sud-Est (2648), Sud-Vest Oltenia (2099) şi Bucureşti-Ilfov (1916 unităţi).

Prezenţa unui număr semnificativ de astfel de afaceri mai ales în mediul rural are legătură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare adaptat condiţiilor economico-geografice.

“Sunt zone întregi din ţară neacoperite de reţelele mari, din cauza drumurilor proaste, investiţiilor reduse în logistica necesară şi, nu în ultimul rând, concurenţei acerbe făcute de buticari. Aceştia au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, reuşesc să îşi optimizeze foarte bine costurile şi implicit preţurile şi, în plus, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscută sub numele de plată pe caiet”, au explicat analiştii.

Comerţul tradiţional pierde teren

Cu toate acestea, analiza arată că sectorul comerţului tradiţional începe să piardă teren încet, dar sigur.

Numărul firmelor cu activitate în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri, care au sedii secundare (adică mai multe puncte de lucru – de genul reţelelor Carrefour Express sau Mega Image), a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 33.287 de firme în 2011, la 36.181 în 2013 şi 37.587 în 2014, ultimul an pentru care există statistici finale.

În plus, numărul firmelor cu un singur sediu (buticurile de cartier) a scăzut, în acelaşi interval, de la 16.885 în 2011 la 15.197 în 2013, respectiv 15.112 în 2014. Cifra totală de afaceri a acestor firme a scăzut, de asemenea, de la 2,85 miliarde lei în 2011 la 2,12 miliarde lei în 2014.

Potrivit KeysFin, datele financiare vin să demonstreze că retailul modern acaparează tot mai puternic România.

“Reţelele moderne de retail, în genul Carrefour Express sau Mega Image, încep să facă tot mai puternic diferenţa mai ales în mediul urban, acolo unde reuşesc să reprezinte o concurenţă acerbă pentru buticuri”, spun experţii KeysFin.

Retailul modern, o cotă de piaţă record

Conform unui studiu realizat de GfK România, retailul modern a atins o cotă de piață record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016. Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere dintre toate canalele. Acestea câștigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piață datorită creșterii valorii coșului de cumpărături.

Totodată, potrivit datelor Institututului Naţional de Statistică, mai mult de 40% din veniturile românilor se duc în prezent pe mâncare.

“Mâncarea junk, de tipul produselor ieftine de patiserie, covrigilor etc, este în prim-plan, se promovează la orice colţ de stradă, iar statul asistă tacit la acest fenomen pentru că, pe moment, are de câştigat. Pe termen lung, pierdem cu toţii”, afirmă experţii KeysFin.

Experţii în domeniu sunt de părere că statul ar trebui să lanseze o campanie de conştientizare a pericolului consumului de produse alimentare de acest tip asupra sănătăţii populaţiei.

 

 

Citiți și despre: