Piețele financiare globale continuă să-și ajusteze funcționarea și așteptările după alegerile din SUA, spune Ole Hansen, Head of Commodity Strategy în cadrul Saxo Bank. Conform acestuia, ideea că SUA vor provoca o efervescență a creșterii prin cheltuieli fiscale ridicate în loc de relaxare cantitativă și austeritate a generat un răspuns din partea majorității asseturilor, cu dolarul, acțiunile și obligațiunile în trend ascendent.
„Un dolar mai puternic tinde să aibă un impact negativ asupra pieței mărfurilor, în general. Cu toate acestea, așteptările privind cheltuieli mai mari pe infrastructură (și nu doar în China) și presupusul acord OPEC de la 30 noiembrie au furnizat un suport destul de solid pentru mărfuri și sectorul energetic”, a afirmat Ole Hansen.
Metalele prețioase au avut de pierdut cel mai mult din cauza aprecierii dolarului, iar acțiunile și obligațiunile au redus apetitul pentru aur și argint drept alternativă pentru investitorii care caută variante sigure. În plus, pozițiile ETF au cunoscut o reducere serioasă în ultimele 4 săptămâni, ajungând la un nivel comparabil cu 2013, în timp ce prețul aurului a atins o valoare la care se discută deja care va fi trendul de creștere în următorul an.
Analiza Saxo Bank mai arată că sectorul agricol a performat destul de bine, cu excepția zahărului și cafelei: un real brazilian mai slab a generat o reducere a pozițiilor speculative pe ambele mărfuri.
Gazul natural a recuperat serios în preț, asta și datorită faptului că este prognozată o iarnă mai rece decât de obicei în SUA, iar rezervele au început să se golească.
Aurul, dar mai ales argintul rămân într-o evoluție incertă din cauza atenției acordate dolarului, acțiunilor și creșterii dobânzilor la obligațiuni. Rezistența investitorilor care foloseau produse exchange-traded a început să scadă – pozițiile au început trendul descendent de pe 9 noiembrie.
Țițeiul a scăzut vineri, înainte de “Ziua Z” – 30 noiembrie, când se așteaptă o reducere a producției anunțată de OPEC.
Piața petrolului se pregătește de acest anunț din septembrie când, în plină creștere de stocuri și cădere de preț, cartelul s-a reunit în Alger și a promis un acord care să limiteze producția totală a statelor OPEC la 32.5-33 milioane de barili/zi. Conform specialistului Saxo Bank, OPEC va reduce producția.
„O soluție bună ar însemna să vedem prețul urcând peste 50$/baril, în timp ce un acord mai puțin bun ar duce prețul înapoi la 45$ barilul. Oricum, piața va fi tăcută înainte de întâlnirea de miercuri”, a mai spus Ole Hansen.
Specialistul a mai precizat că în ultimele șapte luni, piața petrolului a încercat, de multe ori în zadar, să ghicească ce urmează să facă OPEC. În tot acest timp, scăderea prețului a fost încetinită de intervenții verbale venite din partea producătorilor, dar și accelerată, uneori de politici petroliere aplicate de state non-OPEC, cel mai notabil fiind SUA.
„Ne așteptăm ca OPEC să anunțe o reducere a producției, rămâne de văzut cât de unit va fi cartelul în spatele acestei decizii. Un acord cu impact asupra producției ar însemna reducerea ei cu 4,5%, spre 32,5 milioane barili/zi, Libia și Nigeria fiind exceptate. Acest acord ar putea duce prețul țițeiului Brent înapoi la valoarea ridicată din octombrie, de 54$/baril”, a explicat Ole Hansen.
