România promite că, până în 2030, 35% din energia utilizată va fi regenerabilă. România se află, din păcate, în categoria țărilor ce pot întâmpina provocări în tranziția către energia regenerabilă, iar pentru ca „munca” producătorilor să fie uşurată în această tranziţie, autorităţile române propun o schimbare a modului de susţinere a companiilor care produc energie verde. Comisia Europeană a adoptat o nouă ţintă pentru energia regenerabilă pentru anul 2030, ţintă pe care România a anunţat că şi-o asumă în totalitate. Aşadar, autorităţile promit că, până în 2030, 35% din energia folosită în ţară va proveni din surse regenerabile.
Recent, World Economic Forum a lansat raportul „Fostering Effective Energy Transition – A Fact-Based Framework to Support Decision-Making”, realizat cu ajutorul McKinsey, prin care este introdus un nou indicator de măsurare a performanţei pe piaţa energiei regenerabile: Energy Transition Index (ETI).
Indexul evaluează 114 țări în funcţie de performanța energetică, iar concluzia privind ţara noastră este că ne situăm în categoria „Țărilor ce pot întâmpină provocări” în tranziția energetică, conform datelor publicate de Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA).
România deţine un sistem energetic relativ performant, însă cu provocări majore legate de sustenabilitatea din punct de vedere al impactului asupra mediului
Deși România deţine un sistem energetic relativ performant, care obţine puncte multe în ceea ce privește securitatea, accesul la energie și dezvoltarea și creșterea economică, există provocări majore legate de sustenabilitatea din punct de vedere al impactului asupra mediului. Astfel, s-a ajuns la concluzia că îmbunătățirile aduse între anii 2013 şi 2018 nu au fost convingătoare pentru specialiştii din acest sector.
În plus, comparativ cu ţările aflate în topul clasamentului privind producţia de energie şi tranziţia la această sursă verde, adică statele cu un indice ETI ridicat, România întâmpină provocări semnificative în ceea ce priveşte gradul de pregătire al instituțiilor și guvernanței, al infrastructurii și al mediului de afaceri inovativ, precum și legate de capital și investiții. Însă, în momentul în care autorităţile se vor dedica acestui proces de tranziţie la energia verde, vom avea avantajul unui sistem energetic robust.
Ce schimbări propune ANRE pentru schema de sprijin?
Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a propus luna trecută înlocuirea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă prin certificate verzi cu un nou sistem care presupune tarife fixe. Conform propunerii, modificările sunt în favoarea producătorilor de energie regenerabilă, întrucât vechiul sistem nu şi-a atins scopul.
Modificarea sistemului de certificate verzi este în favoarea producătorilor de energie regenerabilă, întrucât actualul sistem nu şi-a atins scopul
Mai exact, ANRE va stabili pentru fiecare tehnologie şi sursă de energie regenerabilă un preţ fix, care va fi asigurat şi va fi plătit periodic. Prin urmare, piața certificatelor verzi va dispărea.
Conform autorităţilor, problema legată de certificatele verzi este reprezentată de faptul că încă există unele incertitudini, întrucât nu toţi producătorii de energie regenerabilă reuşesc să le vândă, veniturile acestora nefiind distribuite într-un mod uniform pentru toţi producătorii, în funcţie de cantitatea de energie verde produsă.
Modificările încă se află în Parlament, iar pentru aprobarea lor este nevoie şi de avizul Comisiei Europene.
La ora actuală, producătorii de energie regenerabilă primesc gratuit un număr de certificate verzi, pe care le pot vinde. Furnizorii de energie sunt obligaţi să cumpere aceste certificate verzi, care sunt în final plătite de toţi consumatorii, inclusiv de populaţie, în factura la energie. Această schemă funcţionează în ţara noastră din 2005.
Un prag de 35% din consum care să provină din surse regenerabile
Modificarea modului în care statul susţine producătorii de energie verde vine după ce Parlamentul European a aprobat în ianuarie 2018 Directiva privind promovarea surselor regenerabile de energie. Conform regulamentului, statele membre UE trebuie să ajungă, până în 2030, la un prag de 35% din consum care să provină din surse de energie nepoluante. Iniţial, Comisia Europeană propusese un target de 27%.
România are un target de energie regenerabilă de 24% pentru anul 2020, pe care l-a atins deja încă din anul 2016
În urma acestor negocieri, România promite că 35% din energia pe care o va folosi în anul 2030 va fi din energie regenerabilă.
În 2017, producția totală de energie din surse regenerabile a României a ajuns la 6.550 ktep (tep=tone echivalent petrol). Potrivit datelor Guvernului, potențialul rămas neutilizat este de aproximativ 8.000 ktep, cu următoarele procente: biomasă și biogaz – 47%, energie solară – 19%, energie eoliană – 19%, energie hidroelectrică – 14% şi energie geotermală – 2%.
Pentru a atinge acest target, Parlamentul European propune o serie de soluţii printre care se numără reducerea consumului de energie, îmbunătăţirea tehnologică, extinderea transportului public, utilizarea tehnologiilor de eficiență energetică și, bineînţeles, promovarea utilizării energiei regenerabile în încălzire și răcire, precum și în sectorul transporturilor.
Investiţiile în energia regenerabilă
Un raport realizat de EY privind cele mai atractive piețe pentru investiții în energia verde indică faptul că situaţia din România nu este aşa de „verde”, însă perspectivele nu sunt rele.
“Spre deosebire de Polonia, care a apărut recent pe poziția 36 în clasament, datorită intențiilor guvernului de a modifica condițiile de sprijin pentru energiile regenerabile, România nu mai apare în acest clasament de ceva vreme”, potrivit studiului citat.
În plus, în ţara noastră apar proiecte noi, care se bazează pe tehnologii avansate, mai ales în domeniul energiei eoliene, care nu vor mai avea nevoie de scheme de sprijin datorită productivității crescute și costului scăzut al energiei electrice produse.
În România apar proiecte noi, care se bazează pe tehnologii avansate, mai ales în domeniul energiei eoliene
„Combinate cu soluții de stocare a energiei electrice, aceste proiecte ar deveni competitori redutabili pe piața românească angro. Apar soluții de finanțare inovative, de tip leasing de proiect, (nu de echipamente). ANRE face declarații privind scheme noi de sprijin pentru soluțiile locale de mică putere. Publicul este atras de noțiunea de „cosumator activ” (prosumer). Se acumulează încet o masă critică ce va genera în curând o nouă înflorire în sectorul energiilor regenerabile în România”, spune Valeriu Binig, Partener EY România.