Schimbări majore pentru susținerea start-up-urilor în 2015

01.02.2015

Numărul afacerilor mici va crește anul acesta, accentul fiind pus pe IT&C. Teoretic, un start-up este o afacere aflată la început de drum.  Practic însă, totul se traduce prin muncă multă și intensă, atât din postura de angajat, cât și din cea de angajator. Este vorba despre un mediu de lucru dinamic și interactiv, unde toți sunt implicați în măsură egală și unde toată lumea se bucură de succes sau de eșec și de puterea de decizie în aceeași măsură. Dacă angajații simt că pot schimba cursul unei afaceri și că munca lor contează cu adevărat, cei care finanțează afacerile aflate la început de drum au siguranța unui lucru bine făcut, care va face diferența pe nișa aleasă.

Numărul start-up-urilor a început să crească în România, iar sectoarele în dezvoltare sunt diverse. Cele mai multe companii aflate la început de drum își desfășoară activitatea în IT&C. Nici micii producători nu se lasă mai prejos, alături de cei care s-au specializat în dezvoltare personală și acum doresc să ofere informații valoroase altor români, pe care îi ivită la cursurile și seminariile pe care le organizează.

Flexibilitate

Analiștii financiari sunt de părere că anul 2015 va fi unul al start-up-urilor, numărul acestora va fi în creștere puternică în viitor. Motivul? O afacere la început de drum este flexibilă în relațiile comerciale și se adaptează constant în funcție de nevoile și cerințele partenerilor de afaceri și ale clienților direcți. Cu decizii rapide și o gestionare bună a relațiilor datorită numărului mic de angajați, comunicarea între factorii de decizie este una foarte facilă și, de cele mai multe ori, proiectele se finalizează rapid cu succes, chiar dacă cerințele se schimbă pe parcurs.

Dinamica mediului de afaceri va conduce invariabil la o mai mare flexibilitare în viitor și din partea companiilor de mari dimensiuni, cu o istorie puternică pe piață, dar avantajul este tot al start-up-urilor, care pot opera rapid schimbări și care oferă soluții în timp real.

Domenii vizate

Unul dintre domeniile care au cunoscut o creștere spectaculoasă în ultimii ani în țara noastră și nu numai este cel IT&C, mai precis piața de software.

Spre deosebire de alte țări însă, România este privită privilegiat de investitori și oamenii de afaceri, datorită profesioniștilor din domeniu și a faptului că prețurile pentru forța de muncă sunt, încă, la un nivel mult mai redus comparativ cu situația din afara granițelor.

Idei de succes pentru afaceri

Emi Gal este un tânăr român, în vârstă de doar 28 de ani, care a pornit de la un start-up în România, iar acum conduce compania sa din Londra, având colaborări cu cele mai mari posturi de televizune din 12 țări. Pornind de la problema publicității, care de cele mai multe ori este una supărătoare pentru cei care consumă conținut video, tânărul român a lansat Brainient, un sistem prin care cei care vizionează online conținut produs de televizuni pot interacționa într-un mod personalizat cu ofertele companiilor. Emi Gal spune că își dorește în viitor să lanseze alte start-up-uri, de data aceasta unele dedicate consumatorilor finali și că plănuiește să-și vândă afacerea peste aproximativ doi ani, pe o sumă de 100 de milioane de lire.

Emil nu este unicul tânăr român care a renunțat la un loc de muncă stabil pentru a-și deschide o afacere pe cont propriu, iar domeniul IT&C nu este singurul de succes. Diana Roman este o tânără economistă ce a lansat o companie ce produce parfumuri naturale, Monica Adriana Burcea a invesit în Centrul de Terapie prin Râs Mandarin, care învață oamenii cum să se bucure de micile detalii din jurul lor, cum să râdă și cum să se destindă, iar Răzvan Gîrmacea se bucură de succes cu proiectul Monitor Backlinks, un serviciu care oferă posibilitatea verificării link-urilor în mod automat pentru deținătorii de website-uri.

Un alt exemplu al unei afaceri de succes este website-ul Tjobs.ro, o platformă de recrutare lansată în 2009 care adună într-un singur loc locurile de muncă de peste granițe, disponibile pentru românii ce vor să plece din țară. Platforma este disponibilă acum și în Ungaria și Polonia, iar antreprenorul nu s-a oprit aici și a lansat și divizia TjobsRecruit, care oferă soluții personalizate pentru nevoile clienților.

Crina Grigore și-a dezvoltat meseria de sociolog într-o afacere pentru copii. Mr. Mentorus este un program de dezvoltare personală pentru copii, care îi ajută să învețe și să descopere experimental lumea din jurul lor. Atelierele, evenimentele și cursurile educative și distractive pentru copii ajută la dezvoltarea aptitudinilor necesare celor mici pentru a interacționa corect cu cei din jur.

Acum câteva luni, Claudia Suhov împreună cu Dorei Muntean-Balog au lansat Tortulet.ro, un serviciu de furnizori de prăjituri, în funcție de preferințele clienților, care a crescut rapid în preferințele clienților. Experiența în antreprenoriat și management a Claudiei Suhov și pasiunea pentru cofetărie a Dorei Muntean-Balog au fost bazele dezvoltării afacerii ce se află acum în plină expansiune.

Sunt doar câteva exemple din multitudinea de afaceri și domenii acoperite de românii pasionați, cu ambiție, care au aflat că atunci când lucrează la visul lor nu există nicio limită.

Incubatoare de afaceri

Odată cu creșterea numărului de tineri care sunt de părere că o carieră se construiește de la zero în propria firmă și care au renunțat la un contract de muncă în cadrul unei companii, a început să crească și numărul incubatoarelor de afaceri din România.

Problema pe care acestea încearcă să o schimbe este, în primul rând, mentalitatea românilor care consideră că singurul loc de succes pentru o dezvoltare a carierei este o societate cu vechime pe piață. Dacă peste granițe, educația privitoare la antreprenoriat este una primită de tineri încă din timpul liceului, în România lucrurile au început să se schimbe în acest sens abia acum câțiva ani.

Un incubator de afaceri sprijină dezvoltarea unei afaceri ce se află la început de drum, oferind consultanță, spații pentru birouri și chiar și suport financiar atunci când este nevoie, de la caz la caz. Cei mai mulți dintre cei care se implică în astfel de incubatoare spun însă că principalul avantaj este însă schimbul constant de informații, prin facilitarea activităților de comunicare, oferită de seminariile și conferințele organizate intern.

Noi tipuri de companii

Anul 2015 va fi unul plin de oportunități pentru finanțare nerambursabilă destinate tinerilor întreprinzători, au anunțat oficialii Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri din România.

În acest an vor fi relansate programele multianuale, precum SRL-D, START și COMERȚ, care oferă beneficii importante privind taxele, impozitele, dar și accesarea rapidă de împrumuturi bancare preferențiale pentru tinerii care vor să-și construiască o afacere de la zero. Un exemplu al faptului că ajutorul oferit de stat este unul care susține puternic tinerii este faptul că din anul 2011, an în care a fost demarat programul SRL-D, și până în prezent au fost lansate aproximativ 15.000 de afaceri care au acest statut. Orașe precum București, Cluj-Napoca sau Brașov sunt în topul localităților cu cele mai multe companii de tip SRL-D.

Autoritățile din România primesc afacerile la început de drum ca o prioritate pentru dezvoltarea economiei. Problemele legate de numărul și susținerea financiară a start-up-urilor rămân însă de rezolvat. În cifre, anul 2014 a însemnat pentru țara noastră o medie de 24 de companii mici și mijlocii la o mie de locuitori. Dacă luăm în calcul o medie a Uniunii Europene cu 41 de IMM-uri la o mie de locuitori, România se află în coada clasamentului. Oficial, autoritățile doresc să se ajungă la cel puțin 36 de afaceri mici și mijlocii la o mie de români până în 2020, luând exemplu de la state precum Cehia unde numărul companiilor de mici dimensiuni se ridică la 88 pentru o mie de locuitori.

Strategia retailului

În timp ce autoritățile din țara noastră lansează programe limitate, companiile din retail sunt cele care au început să atragă beneficiile parteneriatelor sănătoase cu micile companii.

Primii pași au fost făcuți atunci când marile lanțuri de supermarketuri și hipermarketuri au început să achiziționeze magazinele mici din cartierele orașelor pentru a se extinde în spații deja cunoscute de consumatori. Un exemplu în acest sens este Mega Image, parte a grupului belgian Delhaize, care deține în prezent cea mai mare rețea de supermarketuri din România, cu unități deschise în București, Constanța, Ploiești, Pitești, Brașov, Târgoviște și alte orașe importante. Multe dintre magazile mici care au intrat în rețea au fost denumite “Shop&Go”, iar planurile de extindere nu se opresc aici. Strategia de dezvoltare implică, în continuare, inaugurarea de noii spații și achiziția de unități de mici dimensiuni.

Nu doar astfel de tranzacții sunt reprezentative pentru planurile de viitor ale marilor lanțuri de magazine. Parteneriatele cu micii producători, care oferă produse proaspete cu origine controlată, sunt un alt exemplu demn de urmat. Dacă până acum câțiva ani, consumatorii români se orientau către produsele importate, preferințele clienților s-au schimbat, cererea fiind acum direcționată către produsele locale.

Legea “business angels”

Problema accesului la finanțare rămâne însă una solidă în România. Potrivit “Carta Albă a IMM-urilor”, în anul 2013, 91.52% din IMM-urile din țara noastră s-au autofinanțat, procentul fiind unul într-o creștere puternică (de la 64,42% în 2009). Îngreunarea sau încetarea creditărilor din cauza crizei economice este unul dintre principalele motive pentru care a avut loc această creștere, dar analiștii consideră că efectele pe termen lung nu vor fi decât unele negative. Oprirea investițiilor, limitarea dezvoltării afacerilor, reducerea dimensiunilor IMM-urilor, renunțarea la angajări noi sunt dor câteva dintre acestea.

În timp ce în Uniunea Europeană sunt aproximativ 30.000 de investitori și circa 350 de rețete organizate pentru aceștia, în România a fi business angel nu aduce nicio facilitate concretă.

Acest lucru se dorește schimbat printr-o lege dedicată, care garantează facilități fiscale pentru profitul investitorilor, facilități care cresc exponențial odată ce câștigurile sunt reinvestite. Astfel, investitorii care vor avea mai puțin de 49% din acțiunile unei companii în urma unei investiții vor beneficia de dividente scutite de impozit timp de cinci ani, condiția fiind ca acestea să nu depășească împrumutul acordat.

Un alt beneficiu este scutirea de impozit pe profitul rezultat în urma înstrăinării acțiunilor, condiția fiind ca investitorul să nu înstrăineze acțiunile, pe o perioadă de cel puțin trei ani din momentul achiziționării acestora.

 

Citiți și despre: