De cele mai multe ori, sindromul de burnout este cauzat de stresul prelungit de la locul de muncă. În ediția a 11-a revizuită a ICD (International Classification of Diseases), Organizația Mondială a Sănătății clasifică burnout-ul drept un fenomen ocupațional și nu o problemă medicală de sănătate. Definiția exactă este că burnout-ul este un sindrom conceptualizat care apare ca rezultat al stresului cronic de la locul de muncă care nu a fost manageriat corespunzător.

Burnout-ul este definit ca o stare de epuizare emoțională, mentală și de multe ori fizică, care apare ca urmare a unui stres prelungit și repetat. Acest sindrom nu apare doar ca urmare a unui program de muncă prelungit

Burnout-ul se caracterizează prin următoarele trei elemente: epuizare sau sentiment de lipsă de energie, detașare mentală față de locul de muncă sau sentimente de negativism vizavi de acesta și reducerea eficienței profesionale

În zilele noastre, din ce în ce mai mulți oameni par să fie afectați de acest sindrom.

Stres excesiv sau burnout?

Specialiștii afirmă că pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu burnout trebuie să fie prezente următoarele trei componente: epuizare emoțională, cinism sau depersonalizare și scădere a eficienței.

Fiecare dintre noi avem momente în care simțim că suntem supuși unui nivel extrem de crescut de stres și pur și simplu nu avem puterea de a o lua de la capăt în anumite zile. În cazul fenomenului de burnout,  sentimentul acesta persistă pentru o perioadă lungă de timp. Cea de-a doua componentă caracteristică a burnout-ului este cinismul sau depersonalizarea.

Statisticile arată că fenomenul de burnout afectează aproximativ 50% din personalul medical, deși inițial s-a crezut că aceasta este o afecțiune întâlnită numai în rândul profesioniștilor care sunt nevoiți, prin natura meseriei, să îi ajute pe cei din jur.

Realitatea stă de fapt cu totul altfel. Oricine poate fi afectat de burnout.

Cinismul sau depersonalizarea se traduc printr-o atitudine detașată față de responsabilitățile locului de muncă, în care persoana respectivă nu se mai regăsește și care nu îi mai furnizează niciun fel de satisfacție. Astfel, aceste persoane ajung să fie chiar cinice în relația cu colegii sau cu eventualii clienți.

Cea de-a treia caracteristică este eficacitatea personală și profesională redusă. Acest lucru înseamnă că persoana care suferă de burnout ajunge să își piardă încrederea în sine, încrederea în societate, în viață. Această persoană nu mai găsește nici un aspect plăcut și observă că deși muncește din ce în ce mai mult, nu obține rezultate.

Care sunt pericolele la care ne expune burnout-ul?

Sindromul debutează de obicei de-a lungul unei perioade mai lungi de timp. De cele mai multe ori, persoana afectată nu își va da seama de instalarea semnelor și simptomelor caracteristice, decât în momentul în care acestea ajung să afecteze viața personală, profesională, precum și starea de sănătate.

Pentru a preveni instalarea efectelor sale, este necesar ca fenomenul să fie recunoscut din timp și să fie folosite metode de abordare specifice pentru a contracara efectele pe termen lung.

Pe lângă faptul că burnout-ul poate determina alterarea stării generale de sănătate, poate crește susceptibilitatea organismului către anumite forme de îmbolnăvire, cum ar fi răcelile și gripele

În plus, se pare că cei care sunt afectați de sindromul de burnout par să sufere mult mai frecvent de dureri de cap, modificări ale poftei de mâncare, răceală și gripă, dureri musculare, modificări ale obiceiurilor de somn, senzație de oboseală persistentă, dar și imunitate scăzută.

Cum putem recunoaște sindromul burnout?

Atunci când fiecare zi pare să fie o zi proastă, când nu îți mai pasă de locul de muncă sau de viața personală, când ești obosit în permanență, nu te simți apreciat sau simți că nimic din ceea ce faci nu pare să conteze, este posibil să fii afectat de burnout.  Acesta este un proces gradual și este posibil ca persoana afectată să nu își dea seama de instalarea primelor simptome; de aceea este atât de important să fim atenți la primele semne și simptome care ne pot indica acest fenomen.

.

.

Semnele emoționale de burnout includ:

• lipsa motivației
• scăderea satisfacției și a sentimentului de împlinire
• detașarea completă
• sentimentul de a fi singur pe lume
• neajutorarea
• sentimentul de eșec continuu

Semnele comportamentale includ:

• izolarea față de restul familiei sau colegilor
• amânarea sarcinilor pe termen nedefinit
• întârzieri frecvente la locul de muncă sau plecări înainte de sfârșitul programului
• descărcări nervoase pe cei apropiați
• utilizarea anumitor substituente cum ar fi mâncare, droguri, medicamente sau alcool pentru a face față situației

Metode de abordare a sindromului de burnout

Specialiștii recomandă o abordare de tip real R I R sau Recunoaștere-Inversare-Reziliență. Pentru a aborda corespunzător burnout-ul, este necesar ca în primul rând semnele și simptomele caracteristice să fie recunoscute.

În al doilea rând, efectele deja instalate trebuie adresate corespunzător și căutate modalități de a manageria stresul. Cea de-a treia etapă presupune creșterea rezistenței personale la stres.

Atunci când avem în vedere tratarea unei persoane care suferă de burnout, recomandarea principală este de a căuta ajutor și sprijin în cei din jur, indiferent că vorbim de familie sau de prieteni

Abordarea acestui subiect de discuție poate crea o punte de legătură și poate ajuta persoana în cauză să facă primii pași pentru a-și re-echilibra viața. Contactul social joacă un rol deosebit de important în managementul sindromului de burnout.

Sindromul burnout. Importanța contactului social

Atunci când vorbim de contact social ne referim la familie și prieteni, dar și la colegi. Sunt încurajate:

• interacțiunile cu persoanele pozitive
• evenimentele sociale
• activitățile de voluntariat
• orice altă modalitate de a pune bazele unei noi prietenii

De cele mai multe ori, sindromul de burnout este cauzat de stresul prelungit de la locul de muncă. În acest caz, se recomandă o re-evaluare a opțiunilor disponibile, dar și a intereselor persoanei în cauză. Este posibil ca aceasta să nu mai găsească împlinire în activitatea de zi cu zi de la actualul loc de muncă. O variantă posibilă ar fi schimbarea locului de muncă.

În ziua de azi însă, dacă nu ne putem permite să ne schimbăm locul de muncă atât de ușor, specialiștii ne recomandă să încercăm să găsim acele activități din cadrul jobului nostru care ne aduc un sentiment de împlinire, activități pe care le apreciem și în care ne regăsim cu adevărat.

Până la urmă, este vorba de valoarea pe care o aduce fiecare dintre noi. În cazul în care nu ne mai place jobul actual, putem întotdeauna să echilibrăm acest aspect având o viață personală mult mai bogată, dar și orientându-ne către hobby-uri care dezvoltă partea creativă și ne permit să ne eliberăm de stres. În plus, putem oricând să beneficiem de perioade de pauze, sub formă de concedii. Acestea sunt atât de necesare pentru a ne reîncărca bateriile și pentru a ne reevalua opțiunile.

Burnout-ul înseamnă, în esență, că un aspect deosebit de important din viața persoanei afectate lipsește. Cu cât ne dăm seama de acest lucru mai rapid, cu atât vom putea preveni instalarea sindromului burnout, dar și a efectelor sale negative.

Citește și Dieta vegetariană. argumente pro și contra