ARPIM trece în agendă cele mai importante probleme ale sistemului de sănătate românesc. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente a fost înființată în anul 1995. Cinci companii farmaceutice internaționale au vrut atunci să faciliteze accesul pacienților români la progresele industriei farmaceutice, în materie de cercetare și dezvoltare de noi tratamente. Astăzi, organizația susține interesele și obiectivele comune a 28 de companii importante din domeniu, prezente în România, care realizează nu mai puțin de 70% din volumul de afaceri al industriei farmaceutice românești.
Probleme vechi, dar actuale
Industria farmaceutică din țară se confruntă astăzi cu numeroase probleme, cea mai gravă fiind accesul dificil al pacienților la tratamentele de care au nevoie, spune Dan Zaharescu, directorul general al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente. Problema este una veche, dar căreia autoritățile locale nu i-au găsit soluții, deși de acest răspuns atârnă viața oamenilor. “Sunt mai bine de șase ani de când lista medicamentelor compensate nu a mai fost actualizată, iar pacienții români încă mai așteaptă medicamente de ultimă generație, care în Europa sunt disponibile deja de mulți ani. O soluție pentru rezolvarea acestui aspect este creșterea finanțării sistemului de sănătate, astfel încât lista medicamentelor compensate să poată fi actualizată în mod regulat și, mai mult, este important de subliniat că în primul an după actualizare, suma aferentă deschiderii listei medicamentelor compensate va fi sustinută de producători prin intermediul taxei clawback”, ne-a explicat Dan Zaharescu, directorul general al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
Multe dintre medicamentele care sunt în așteptare pe listă se adresează afecțiunilor cronice majore, precum cancer, boli cardiovasculare, afecțiuni precum scleroză multiplă și multor altor tipuri de boli. România este așadar printre ultimele țări în Europa în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare cu peste 2.000 de zile de așteptare. “Media europeană este între 85 și 300 de zile și sunt unele state precum Marea Britanie unde medicamentele aprobate de autoritățile competente sunt introduse imediat pe lista de medicamente compensate și gratuite”, adaugă Dan Zaharescu.
Legat de taxa clawback, directorul ARPIM ne-a declarat că modul în care este aplicată această taxă în România este, cel puțin pentru moment, greșit. “Prin taxa clawback se urmărește ca deficitul bugetului pentru medicamente să fie acoperit integral de către producătorii de medicamente, în condițiile în care bugetul este stabilit în mod arbitrar la un nivel foarte scăzut, mult sub nevoile reale de tratament ale pacienților români. Mai mult, această taxa nu se aplică la prețul de producător, ci se aplică la prețul final al medicamentelor, care include și adaosurile comerciale ale distribuitorilor și farmaciștilor și până de curând includea și TVA-ul. Pentru a se ajunge la o formulă a taxei care să fie predictibilă și sustenabilă din punct de vedere economic și care să fie acceptată de producătorii de medicamente este important ca bugetul de referință pentru calcularea taxei să fie stabilit la nivelul consumului real de medicamente din anul precedent, iar baza de calcul să fie prețul de producător și nu prețul la raft”, ne-a declarat directorul ARPIM.
O altă problemă gravă pe care sistemul de sănătate din România o are, spun oficialii ARPIM, este plata la termen a datoriilor pentru medicamentele eliberate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. “Se încearcă o rezolvare prin implementarea Directivei Europene a Plăților Întârziate. În prezent, datoriile sunt de aproximativ 6,3 miliarde lei și deocamdată nu s-au luat măsuri concrete în direcția achitării lor. Cu toate acestea, industria este încrezătoare în faptul că autoritățile vor reuși să plătească datoriile așa cum s-a agreat prin protocolul semnat în luna martie și să se alinieze cu celelalte state europene la capitolul termene de plată”, ne-a declarat Dan Zaharescu, directorul general al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
Cercetarea este inexistentă
În ultimii ani, bugetele pentru cercetare au scăzut dramatic în multe domenii. La fel s-a întâmplat și cu cercetarea din domeniul farmaceutic în România, care este aproape inexistentă, iar asta nu face nimic altceva decât să îngreuneze foarte mult dezvoltarea domeniului. “În România, cercetarea fundamentală (pentru descoperirea de noi molecule cu proprietăți terapeutice) este aproape inexistentă, în schimb avem un potenţial excelent pentru derularea de studii clinice pentru diferite faze de dezvoltare a medicamentelor. Dacă la nivel mondial piața studiilor clinice este estimată la 50-80 miliarde dolari SUA anual, iar investițiile industriei farmaceutice în Cercetare si Dezvoltare în Europa sunt estimate la 27.4 miliarde euro (în 2009 conform EFPIA), investițiile industriei farmaceutice în C&D în România sunt estimate la 150 milioane euro, ceea ce reprezintă doar 0.54% din totalul investițiilor din UE (2009 EFPIA) în acest domeniu. Conform datelor disponibile de la ANMDM, în ultimii patru ani, numărul mediu de studii clinice a variat între 240 și 280, în condițiile în care US National Institutes of Health arată că în anul 2010 în Germania se efectuaseră cele mai multe studii clinice din Europa – 6833, aceasta fiind urmată de Franța – unde sunt înregistrate 5872 studii clinice și Marea Britanie, cu un numar de 5136, România fiind, din nou, în coada listei, printre țările cu cel mai mic număr de studii clinice din UE”, ne-a explicat Dan Zaharescu, directorul general ARPIM.
Absolvenții de medicină preferă străinătate
Nu este deloc o noutate că absolveții de medicină preferă, pentru un salariu mai ridicat sau dotări mai bune în spitale, să plece peste granițe pentru a profesa. “Exodul medicilor reprezintă un aspect îngrijorător, care ar fi trebuit să se afle pe agenda autorităților de foarte mult timp. Din păcate, România nu se poate compara cu statele vestice în ceea ce privește condițiile oferite pentru desfășurarea actului medical sau în privința salarizarii și, tocmai de aceea, nu reprezintă o surpriză faptul că mulți medici aleg să părăsească România. Cu toate acestea, trebuie să ne păstrăm speranța că autoritățile se vor ocupa de acest aspect cu prioritate și în viitorul apropiat se vor găsi și implementa soluții care să aprecieze medicii în România, la adevarata lor valoare și astfel să le ofere toate motivele de a rămâne în țară și a lucra în beneficiul pacienților români”, este de părere Dan Zaharescu, directorul general ARPIM.
Medicamentele nu sunt bomboane
“Medicamentele nu sunt bomboane” a fost prima campanie de conștientizare a oamenilor cu privire la importanța consultării unui specialist și eliminarea automedicației, organizată de ARPIM. Campania a fost lansată anul trecut și prin intermediul ei peste 3.500 de părinți au intrat în contact cu mesajul campaniei, iar peste 150 de medici au dus mesajul mai departe.
“Campania <Medicamentele nu sunt bomboane> a venit că răspuns la o problemă de sănătate publică prin riscurile care îi sunt asociate (intoxicație, alergii sau deces etc), și anume: automedicația. Este un fenomen foarte des întâlnit în rândul adulților și deși este un subiect prezent pe agenda publică a mass mediei, dimensiunea reală a acestuia nu era cunoscută. Astfel ARPIM împreună cu firma de cercetare Unlock Market Research au realizat un studiu în rândul părintilor ce a relevat că peste 60% dintre părinți dau medicamente copiilor fără a se sfătui cu medicul”, ne-a declarat Dan Zaharescu, directorul general ARPIM.
Campania “Medicamentele nu sunt bomboane” a fost premiată la Gala Farmaciștilor – 2012, categoria ,”Campanii sociale, de informare a publicului larg și / sau a speciliștilor (fundații, societăți medicale, companii farmaceutice, ONG-uri etc) și de asemenea nominalizată printre finaliști la una dintre cele mai prestigioase competiții internaționale de relații publice: IPRA.
