Principalele probleme ale sistemului de termoficare sunt legate de rețeaua învechită și lipsa investițiilor. Începând cu data de 1 decembrie 2021, Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A. este operatorul regional al serviciului public de alimentare cu energie termică. Sistemul de transport şi distribuţie cuprinde 954,09 kilometri de conducte – reţele termice primare şi 2.963,3 kilometri conducte – reţele termice secundare. La acestea se adaugă 1.027 de puncte termice, staţii centralizatoare şi module termice, 47 de centrale termice cvartal şi o centrală termică de zonă: Casa Presei.

O mare parte din energia termică este asigurată de compania Electrocentrale București (ELCEN), aflată la ora actuală în insolvenţă.

ELCEN are ca acționari Ministerul Energiei (97,51%) și SNGZ Romgaz (2,49%). Compania asigură 40% din energia termică din România și 90% din energia termică din București. În plus, ELCEN asigură aproximativ 5% din cota naţională de energie electrică.

În București ELCEN are patru termocentrale și o uzină de reparații. Cele patru termocentrale sunt CTE Grozăvești, CTE București Vest, CTE București Sud şi CTE Progresu.

Per total, Termoenergetica asigură apa caldă şi căldură pentru 562 de mii apartamente, adică 8.200 de blocuri de locuințe și 320 de imobile, reprezentând aproximativ 1,2 milioane locuitori. La acestea se adaugă 4.900 de instituții, obiective sociale și agenți economici.

Cele patru CTE-uri ale ELCEN produc energie termică (apă fierbinte la apromaxiv 90° C) și electrică prin arderea gazelor naturale. După aceea, apa fierbinte intră în rețeaua primară deţinută de Termoenergetica, iar din rețeaua primară apa fierbinte intră în rețeaua secundară, prin punctele termice de cartier. La punctul termic, apa se aduce la o anumită temperatură, apoi este transferată către consumatori. După aceea, apa revine, prin punctele termice, în circuitul primar, ulterior la cele patru CTE-uri, pentru a fi reîncălzită.

Principalele probleme ale sistemului de termoficare din Bucureşti

Principalele probleme ale sistemului de termoficare din Bucureşti sunt legate de rețeaua învechită și lipsa investițiilor, în fiecare an înregistrându-se avarii şi, prin urmare, pierderi uriașe.

Din acest motiv rețeaua de termoficare din București ar putea trece şi în această iarnă prin cea mai grea perioadă a sa.

Sistemul de termoficare din Bucureşti are nevoie urgentă de investiţii, necesarul fiind estimat la peste 3 miliarde de euro, arată analiza companiei de consultanţă Frames.

Sistemul de termoficare din Bucureşti are nevoie urgentă de investiţii, necesarul fiind estimat la peste 3 miliarde de euro

Pentru ELCEN, este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor. În plus, investiţiile sunt necesare şi pentru a respecta legislaţia de mediu, conform angajamentelor luate faţă de Uniunea Europeană.

Până în anul 2030, Primăria Capitalei ar trebui să investească alţi peste 432 de milioane de euro în dezvoltarea unor capacităţi noi de producţie de agent termic sau să retehnologizeze sistemele actuale.

Fără investiţii susţinute în următorii patru-cinci ani, CET-urile vor mai putea produce maximum 370 Gcal/h în 2023, mult sub necesarul de energie termică al Capitalei, acoperit din sursele ELCEN, de 1.800 Gcal/h. Mai exact, serviciul de furnizare în regim centralizat a energiei termice va mai putea asigura apa caldă şi căldura numai pentru o mică parte din locuinţele racordate la sistemul public de termoficare.

Sistemul de termoficare din Bucureşti. Fonduri europene

Principala sursă de finanţare ar trebui să fie fondurile Uniunii Europene. Pe lângă fondurile UE şi alocările de la bugetul local, Primăria Capitalei ar mai putea lansa o emisiune de obligaţiuni municipale, care să-i aducă fondurile necesare pentru refacerea reţelei sau să angajeze credite bancare.

.

.

Pagubele provocate de pierderile din reţea sunt estimate la 40%.

La finele anului trecut, Primăria Capitalei a semnat un contract de finanţare cu Ministerul Fondurilor Europene în valoare de 1,6 miliarde lei pentru reabilitarea a 23% din reţeaua de termoficare din Bucureşti. Este vorba despre un contract pentru 210 km din cei 954 km ai sistemului de termoficare.

Primăria Capitalei a semnat, la finele lui 2020, un contract de finanţare cu Ministerul Fondurilor Europene în valoare de 1,6 miliarde lei pentru reabilitarea a 23% din reţeaua de termoficare din Bucureşti

„Suntem într-o situaţie critică”

Directorul general al Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB), Claudiu Crețu, afirma în cadrul unei conferințe de presă, că situația financiară a companiei este una foarte dificilă, iar demersurile întreprinse pentru recuperarea datoriilor de la municipalitate nu sunt atacuri politice.

Conform acestuia, situația financiară a companiei este una foarte dificilă. Termoenergetica are datorii de peste 500 de milioane de lei către furnizori și în același timp are de încasat peste 500 de milioane de lei de la Primăria Municipiului București.

„Suntem într-o situaţie critică. Spun asta de doi, trei ani, cel puţin. O situaţie critică în care este nevoie de investiţii consistente şi de modernizarea sistemului”, afirma recent Claudiu Crețu, directorul general al Companiei Municipale Termoenergetica București.

Când se dă drumul la căldură în Bucureşti?

În contextul tuturor acestor probleme, o întrebare pe care mulţi bucureşteni o adresează este următoarea: când se dă drumul la căldură în Bucureşti?

Compania Municipală Termoenergetica (CMTEB) S.A. a început din data de 20 septembrie 2021 încărcarea cu apă a instalaţiilor de alimentare cu energie termică, concomitent cu efectuarea probelor de presiune la instalațiile interioare.

Încărcarea cu apă a instalaţiilor de alimentare cu energie termică se va face treptat în toate sectoarele Municipiului București, data exactă pentru fiecare zonă urmând a fi afișată la scara fiecărui bloc. Acţiunile sunt necesare pentru pregătirea reţelei de termoficare în noul sezon de încălzire 2021-2022.

Data exactă privind începerea furnizării agentului termic pentru încălzire va fi anunţată ulterior.

Potrivit prevederilor legale, sezonul de încălzire pentru consumatorii de tip urban va începe în funcţie de condiţiile meteo, când acestea se vor încadra în limitele prevăzute de art. 117 din HG nr. 425/20.07.1994, modificat prin HG nr. 337/16.05.2018.

Astfel, agentul termic pentru încălzire se va furniza după trei zile consecutive când temperatura medie zilnică între orele 20:00 şi 06:00 va fi de +10 grade Celsius sau mai mici.

Agentul termic pentru încălzire se va furniza după trei zile consecutive când temperatura medie zilnică între orele 20:00 şi 06:00 va fi de +10 grade Celsius sau mai mici

Aşadar, pentru ca sistemul de termoficare să mai poată rezista, singura soluţie este să se apeleze la finanțare europeană, la fonduri internaţionale, pentru reabilitarea rețelei și a punctelor termice și să găsească o soluție pentru momentul când subvențiile vor fi eliminate.

Citește și Energia verde sfidează dificultăţile cauzate de pandemie