Sistemul public de sănătate reprezintă, în continuare, principala opţiune pentru cea mai mare parte a pacienţilor români, din considerente care ţin de gratuitatea și accesibilitatea serviciilor, de recomandări primite din partea medicilor de familie, dar şi de încrederea în competenţa medicilor din sistemul public, arată un studiu realizat de Ministerul Sănătăţii și Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID).
Însă, vulnerabilităţile generate de calitatea scăzută a serviciilor, în special în spitale, costurile suplimentare pentru medicamente necesare pe durata spitalizării, precum şi percepţia conform căreia sistemul este profund măcinat de corupţie, la diferite niveluri, continuă să fie percepute ca principalele probleme ale sistemului sanitar românesc.
Ministerul Sănătăţii și Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) au coordonat realizarea unei cercetări nationale cu privire la calitatea serviciilor din cadrul sistemului sanitar românesc şi percepţia asupra corupţiei din sistem, realizată în perioada 18-29 februarie 2014 cu sprijinul institutului CSOP.
Pacienții nu își cunosc drepturile
În plus, o mare parte a pacienţilor nu cunosc care le sunt drepturile, unii dintre aceştia considerând chiar că ar avea anumite obligaţii care nu sunt în concordanţă cu legislaţia.
”În acest sens, este necesară şi oportună o mai bună informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au în calitate de pacienţi, prin derularea unor campanii de amploare, la nivel naţional și local”, se arată în studiu.
În ceea ce priveşte soluţiile propuse de respondenți pentru asigurarea unui act medical de calitate, acestea vizează în principal aspecte precum: asigurarea resurselor materiale și umane necesare, creşterea nivelului de salarizare și profesionalizare a personalului medical din sistemul public de sănătate, cât și îmbunătățirea comunicării medic-pacient.
Dreptul de a fi informaţi în legătură cu starea de sănătate şi intervenţiile medicale propuse este cunoscut de 65% dintre respondenţi, faţă de 78% în 2013, o scădere semnificativă statistic. În plus, aproape jumătate dintre respondenţi (49%) nu cunosc faptul că pacienţii au dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală, iar 5 din 10 intervievaţi nu cunosc faptul că informaţiile confidenţiale privind starea de sănătate pot fi divulgate doar dacă îşi dau consimţământul explicit.
