Start-Up Nation 2018-2019 naşte controverse. Companiile de consultanţă afirmă că antreprenorii din marile orașe sunt excluși din program. Astfel, noile condiții ale programului, propuse de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, se pare că sunt discriminatorii.
Analiștii de la compania de consultanță Frames și experții de la Agenția de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor acuză faptul că StartUp Nation 2018-2019 riscă să devină un program derizoriu. Conform acestora, schema va ajunge să ducă la înfiinţarea de gogoșerii.
Start-Up Nation 2018-2019: Nu se promovează inovaţia
,,În loc să promoveze inovația, IT-ul și să stimuleze antreprenorii din centrele universitare, StartUp Nation va deveni un program destinat exclusiv celor care înființează gogoșerii, frizerii, firme de pompe funebre, restaurante, șaormării sau crescătorii de păsări. Finanțăm, de exemplu, firmele de pompe funebre, cu prioritate, și nu pe cele care inovează în sectorul medical”, afirmă consultanții de la Frames, într-o analiză privind noile condiții propuse de Ministerul pentru Mediul de Afaceri.
Aceştia au mai spus că în noua sa formulă, programul StartUp Nation 2018-2019 va depuncta afacerile din sectorul Inovație și IT în fața celor din segmentul producție și servicii.
Prin intermediul StartUp Nation 2018-2019, statul ar urma să ofere finanțări de până la 200.000 de lei firmelor noi.
Start-Up Nation 2018-2019: Nu se sprijină industriile creative
,,Această măsură contravine, practic, Strategiei Naționale de Dezvoltare a României 2013-2020. Deși statul român și-a asumat că va sprijini industriile creative, IT-ul, inovația în toate formele sale, asistăm practic la o îngrădire a acestor sectoare la finanțarea asigurată de stat”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Start-Up Nation 2018-2019: Nu se oferă predictibilitate
Conform consultantului Cristian Lungu, de la Agenția de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor București, autoritățile trebuie să ofere mediului de afaceri predictibilitate.
,,Ceea ce fac autoritățile acum nu are nicio legătură cu asta. În Strategia de Dezvoltare a României spunem că nu încurajăm serviciile și comerțul și că trebuie să fie încurajate producția și industriile creative. Firmele de taxi, restaurantele și saloanele de înfrumusețare sunt prioritățile României?”, se întreabă acesta.
Start-Up Nation 2018-2019: Discriminare regională
În plus, marile centre universitare, București, Cluj, Timișoara, Arad, Constanța și Brașov, nu vor mai avea acces la finanțare. Motivul: firmele înființate în aceste regiuni vor fi depunctate.
,,Înțelegem interesul autorităților pentru a stimula mediul de afaceri rural, însă respingem discriminarea regională, impusă prin noile criterii de punctare. Studenții, care ar trebui să fie principalii beneficiari ai sprijinului statului pentru a deveni antreprenori în mediul în care activează, sunt practic excluși din acest mecanism. În plus, diferențierea regiunilor în funcție de densitatea mediului de afaceri este arbitrară, nefiind prezentat niciun studiu care să releve în mod clar, cu date economico-financiare actualizate, diferențele dintre județe și regiuni”, afirmă Negrescu.
Start-Up Nation 2018-2019: Oportunităţi egale
Programul Start-Up Nation 2018-2019 ar trebui să ofere oportunități de dezvoltare egale.
,,Chiar dacă se va păstra acest criteriu arbitrar, vom asista la un fenomen inerent. Vom avea tot mai multe startup-uri în mediul rural și care vor activa, cu puncte de lucru, în marile orașe”, estimează consultantul.
Start-Up Nation 2018-2019: Primul venit, primul servit
Totodată, avizarea proiectelor Start-Up Nation 2018-2019 este criticată de antreprenori.
Aceştia spun că metoda folosită – primul venit, primul servit – este dăunătoare pentru că impune un criteriu arbitrar. Astfel, nu se iau în calcul considerente economice. Astfel, ar fi nevoie de prioritizare a proiectelor în funcție de potențialul pe care îl au.
Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea programului Start-Up Nation 2018-2019 a fost lansat în dezbatere publică luni. Acesta sa află în consultare timp de 30 de zile.
Citeşte şi Proiecte Smart City în România 2018: 300 de iniţiative în peste 41 de localităţi