Proiectele arhitecților români, recunoscute și premiate peste granițele României. În România, până nu acum mult timp, arhitecții erau priviți ca specialiști axați doar pe realizarea planurilor de construcții în concordanță cu cerințele proiectelor. În ultimii ani situația s-a schimbat complet. Nu doar că arhitecții sunt nelipsiți atunci când este vorba despre amenajările interioare ale caselor celor care vor să aibă parte de un interior funcțional și plăcut, dar din ce în ce mai mulți arhitecți români tineri au început să câștige premii și certificări peste granițe, în cadrul unor proiecte complexe.

Unul dintre cele mai importante trenduri ale arhitecților este introducerea utilului în viața de zi cu zi, mai exact construcțiile care pot deveni independente energetic. Este vorba despre imobile construite cu mare atenție privitoare la locul care asigură existența luminii naturale pe o perioadă de timp cât mai lungă, dar și despre panouri solare poziționate corect, ce asigură lumină și căldură atunci când este posibil și care reduc astfel costurile de întreținere pe termen mediu și lung. Din ce în ce mai mulți români se gândesc nu doar la beneficiile asupra mediului înconjurător, ci și la economiile substanțiale pe care le pot realiza cu astfel de îmbunătățiri și schimbări la propriile case.

Spațiile de birouri

Spațiile de lucru s-au transformat radical în ultimii ani, atât în România, cât și peste granițe. De la simple locații poziționate strategic, acestea au devenit imobile, de multe ori modulare, care necesită un timp redus de construcție, de multe ori folosindu-se materiale prefabricate. Avantajele nu sunt doar pentru dezvoltatorii care realizează proiectele foarte repede, cât și pentru proprietarii care plătesc mult mai puțin pe acestea și se pot bucura de rezultate foarte rapid.

Luând în considerare numărul angajaților, administratorii de birouri încep să ofere oamenilor suprafețe limitate ca dimensiune, iar acest lucru a condus la o altă tendință semnificativă în rândul arhitecților. Pereții mobili și piesele de mobilier multifuncționale sunt astăzi prezente în cele mai multe dintre marile corporații și nu numai. Scopul acestora nu este doar unul decorativ, ci și utilitar, oferind astfel spațiu personal oricărui salariat, indiferent de suprafața biroului în care acesta lucrează.

În ceea ce privește designul de interior, acesta a devenit unul simplist, dar special: o armonie între stilul industrial și cel scandinav, cu mixuri de lemn, beton și metal. Nu mai este așadar o surpriză faptul că multe birouri creative din București și nu numai nu renunță la țevile din pereți și nici nu vopsesc cărămizile rămase asfel de ani de zile, întrucât toate aceste detalii pot întregi o imagine ieșită din comun, dar care se potrivește cu activitatea și personalitatea companiilor.

De la lucru, la dans

Un birou poate să dispară, la propriu, dacă este construit în acest sens. Într-o fabrică de ciocolată abandonată din Amsterdam, cu piese de mobilier realizate doar din materiale reciclate, compania Heldergroen a vrut un concept inedit pentru birourile sale.

Până la ora 18:00, angajații lucrează la birourile lor, iar după această oră mesele se ridică la tavan, la fel și scaunele, iar spațiul este transformat în studio de dansuri, sport sau loc de întâlnire pentru cei care doresc acest lucru. Oficialii companiei spun că salariații au dezvoltat astfel relații mult mai apropiate, iar totul se întâmplă chiar în locația în care lucrează zi de zi, doar că imaginea este cu totul diferită și scopul spațiului se schimbă radical.

Casa R 

Casa R este unul dintre proiectele de succes realizate de Studio 1408, mai exact de arhitecții Lucian Bugnariu, Diana Bugnariu, profesor doctor inginer Tudor Bugnariu și Andrada Toader Pasti, care au demonstrat lumii întregi că un spațiu de locuit poate să se schimbe în proporție de 100%, dacă proiectul este unul gândit special, în concordanță cu nevoile locatarilor.

O casă veche din București, construită în anii 1940, a fost transformată spectaculos în una dintre cele mai frumoase locuințe din România. Cu o amprentă la sol de numai 38 metri pătrați şi o curte care măsoară 100 de metri pătrați, casa a fost reconsolidată, instalațiile au fost înlocuite, iar la final tot imobilul a fost îmbrăcat în plăci metalice albe satinate. Toată fațada este una ventilată, astfel că imobilul este unul izolat, iar compartimentarea aduce acum funcții distincte pe fiecare nivel. Nu în ultimul rând, acoperișul a fost transformat într-o terasă funcțională.

Proiectul de design a atras atenția specialiștilor din întreaga lume, iar fotografiile cu imaginea de dinainte și cea de după au ajuns în cele mai mari birouri de arhiectură drept exemplu de urmat. 

Gasonieră sau 8 camere?

Un alt proiect semnat de arhitecți români, lăudat de specialiștii din domeniu de pretutindeni, a fost o garsonieră care înglobează funcționalitățile unei case de opt camere, situată în cartierul Soho din New York.

.

.

Cătălin Sandu și Adrian Iancu au reușit să transforme o casă de 39 de metri pătrați într-o garsonieră multifuncțională, cu bucătărie, baie, dormitor, dressing, zonă pentru masă, birou și un living. Cu multe zone multifuncționale și mobilier modern care poate fi utilizat în situații diferite, camera se poate transforma din dormitor în living, birou sau se poate împărți în două camere distincte, pentru mai multă intimitate. Soluția găsită de specialiști a fost montarea de șine, pentru a permite delimitarea zonelor ce pot fi ascunse cu ușurință.

Ideea a devenit deja un prototip care va sta la baza mai multor blocuri cu apartamente de mici dimensiuni din Statele Unite ale Americii. Proiectul a fost premiat cu 10.000 de dolari, în cadrul concursului Life Edit, lansat de Graham Hill, fondatorul platformei online TreeHuger.

Centrul logistic al lui Moș Crăciun 

Alexandru Opriță și Laurențiu Constantin sunt cei doi arhitecți români care au câștigat unul dintre cele mai inedite concursuri de profil din lume: The Unbelievable Challenge, organizat de Ruukki. La competiție au participat 243 de echipe, din 59 de țări, țara noastră fiind printre statele cu cei mai mulți participanți creativi.

Scopul concursului a fost realizarea celui mai bun centru logistic pentru Moș Crăciun, iar proiectul “Nothing is Impossible” a fost ales ca cel mai bun, cei doi români câștigând astfel un stagiu plătit integral, timp de zece săptămâni, la renumita companie de arhitectură și design Snøhetta din Oslo, la care se adaugă un premiu în bani, în valoare de 1.000 euro.

Potrivit regulilor concursului, proiectul trebuia să fie unul funcțional și să ofere o experiență de neuitat. Câștigătorii au propus o clădire înconjurată de natură, care este invizibilă. Pe scurt, fațada nu se poate distinge de mediul înconjurător pe timpul zilei, iar lăsarea întunericului o face vizibilă, conceptul fiind unul care se integrează perfect cu poveștile lui Moș Crăciun.

Clădiri construite cu… energie

În continuarea ideii de mai sus, arhitectul Sean Lally din Chicago este de părere că imobilele viitorului vor fi unele fără pereți, aceștia fiind de fapt unii din energie și nu materie.

Specialistul explică acest concept, realizând o paralelă cu luminile stradale, care oferă un sens spațiului respectiv și o predispoziție către o anumită acțiune. Astfel, arhiectura viitorului va utiliza energiile electrice, termale sau acustile pentru construcții și modificarea unui anumit spațiu, renunțând astfel la materii.

„Ma gândesc la ea în același mod în care ne gândim la beton, sticlă sau oțel. Acestea erau materiale care nu au reprodus pur și simplu arhitecura precedentă. Ele ne-au oferit noi tehnologii, noi moduri prin care să facem față problemelor sociale, noi moduri de a folosi spațiul. Energia, cred eu, nu ar trebui văzută ca un combustibil, ci ca un material cu care putem construi”, explică Sean Lally.

Orașul subacvatic

Dacă Sean Lally este de părere că imobilele vor fi unele ridicate din diferite forme de energie, japonezii planifică deja un oraș subacvatic.

Dezvoltatorii lucrează la conceptul “The Ocean Spiral”, care presupune o localitate ce poate adăposti 5.000 de oameni și care este poziționată în mijlocul oceanului. Este vorba despre o sferă cu un diametru de 500 de metri, care poate susține construcții pe 75 de etaje, iar planurile presupun case, birouri, centre de cercetare și un hotel. Toate independente energetic și care se pot autosusține.

Valoarea întregului proiect este estimată la 26 de miliarde de dolari.