Transparency International România a anunţat că se opune legalizării plătilor informale din domeniul sănătăţii, susţinând eficientizarea sistemului sanitar ca soluție pentru remunerarea echitabilă a muncii.

Astfel, în urma declarației primului ministr Victor Ponta, din data de 18 august, privind inițiativa de legalizare a plăților informale făcute de pacienți către medici, Transparency International solicită o analiză mai aprofundată pentru această măsură care atacă demnitatea, mută pe umerii pacienților sarcina angajatorului de a plăti corespunzător personalul medical și nu elimină riscurile juridice născute din echivocul legii.

„Legalizarea plăţilor informale atacă demnitatea profesională. Afectează demnitatea umană a medicului și prestigiul profesiei, transformând un serviciu public și o profesie vocațională într-o tranzacție directă între medic și pacientul său, chiar dacă aceasta este la inițiativa pacientului”, au afirmat reprezentanţii Transparency International România.

.

.

De asemenea, propunerea mută pe umerii pacientului sarcina angajatorului de a-și plăti just și onorabil angajații şi substituie obligația furnizorului de servicii medicale (unitatea de sănătate) de a plăti corespunzător serviciul prestat de medic pentru aceasta și pentru clienții săi. Prin urmare, în loc să se facă o plată salarială care să acopere specificul muncii, investiția în carieră și importanța profesiei, precum și provocările migrației intracomunitare a forței de muncă, propunerea ar muta plata în compensație a veniturilor pe umerii pacienților.

„În plus, nu elimină riscurile juridice născute din echivocul legii. În mod real este extrem de dificil de stabilit când anume a existat o condiționare, fie expresă fie tacită prin metode non-verbale. Acest aspect conduce la creșterea riscurilor asupra medicilor și a personalului auxiliar de specialitate, în funcție de interpretarea ce ar putea fi dată în oricare dintre cazuri”, conform sursei citate.

Transparency International mai precizează că ţinând cont de estimarea la un nivel de peste 18% a fraudelor în sistemul public de sănătate și 21% practici incorecte și prejudiciabile pe piața de produse farmaceutice, cu un impact bugetar estimat la 1,51 miliarde de lei, eliminarea fraudelor din sistemul sanitar ar putea fi suficientă pentru acoperirea costurilor salariale la un nivel decent.