Potenţialul energiei verzi poate deveni motorul decarbonării, cu condiţia ca iniţiativele publice să se sincronizeze cu intenţiile de business. Tranziția energetică reprezintă strategia şi procesul de transformare a sistemului actual energetic, care are la bază combustibili fosili, într-un sistem verde cu emisii reduse de carbon. Pandemia de coronavirus a avut un impact dramatic asupra cererii de energie, iar tranziţia către o energie curată şi către decarbonizare vor fi accentuate după încheierea pandemiei. Conform estimărilor făcute de compania norvegiană DNV, pandemia va reduce, până în anul 2050, cererea de energie cu aproximativ 8%, ajungând la același nivel care s-a înregistrat în anul 2018.

Importanţa politicilor climatice şi a rezilienţei economice

S&P Global Platts Future Energy Outlooks arată într-o cercetare efectuată recent că pandemia  a atras atenţia asupra importanţei politicilor climatice şi a rezilienţei economice. Uniunea Europeană a alocat 225 de miliarde de euro din fondul său de redresare economică pentru tranziția energetică.

Uniunea Europeană a alocat 225 de miliarde de euro din fondul său de redresare economică pentru tranziția energetică

În plus, efectele pandemiei vor reduce, cumulativ, la nivel mondial, emisiile de carbon din sectorul energetic cu 27,5 gigatone în perioada 2020-2050. Mai exact, această scădere este echivalentă cu aproape un an întreg de emisii. Totuşi, va fi nevoie de soluții diversificate pentru a avea o tranziţie energetică reală. Hidrogenul, carbonul, precum și folosirea și stocarea de biocombustibili vor deţine, cel mai probabil, un rol important în transformarea și decarbonizarea sistemului energetic global.

Strategia Uniunii Europene privind tranziţia energetică şi decarbonizarea pleacă de la premisa că sistemele energetice din ţările membre să fie modificate structural pe termen lung, prin adoptarea de surse de energie regenerabile și prin îmbunătățirea eficienței energetice.

Decarbonizarea în România

În ceea ce priveşte România, potenţialul energiei verzi poate deveni motorul decarbonării cu condiţia ca iniţiativele publice să se sincronizeze cu intenţiile de business, conform unui studiu realizat de EY România.

„Accelerarea tranziţiei către energie regenerabilă este un obiectiv economic necesar în contextul preţurilor CO2 actuale, al preţurilor tehnologiilor regenerabile, al fondurilor europene, dar şi al unui mix energetic sustenabil“, afirmă Mihai Drăghici, Senior Manager, Consulting, EY România.

În 2020, ţara noastră a atins obiectivul de 24% din consumul de energie total provenit din surse regenerabile. Pentru anul 2030, obiectivul stabilit de Guvern este de 30,7%.

În România, emisiile de gaze cu efect de seră s-au redus cu peste 50% faţă de nivelurile din 1990. La baza acestei scăderi se află reducerea cererii şi a activităţii industriale, avansul eficienţei energetice, precum şi conformarea la standarde de mediu mai restrictive.

Din fericire, România are un uşor avans din perspectiva ponderii energiei din surse regenerabile faţă de media Uniunii Europene. Astfel, ţara noastră ar putea face mai uşor tranziţia către energii regenerabile prin actualizarea politicilor şi a legislaţiei, stimulând investiţiile în energii regenerabile.

.

.

Provocările aduse de tranziţia energetică

Cu toate acestea, un raport realizat de Deloitte arată că tranziția energetică a ţării este scindată între obligația României de a se conforma noilor tendințe energetice la nivel european și cea de a asigura necesarul național de energie fără costuri suplimentare excesive.

Astfel, conform sursei citate, pe de-o parte ne confruntăm cu provocarea de a decarboniza sistemele energetice, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi de a promova surse regenerabile, iar pe de altă parte trebuie să asigurăm securitatea aprovizionării cu energie electrică la un nivel de cost accesibil pentru consumatorul final.

Tranziția energetică a României este scindată între obligația României de a se conforma noilor tendințe energetice la nivel european și cea de a asigura necesarul național de energie fără costuri suplimentare excesive

„România se va confrunta cu numeroase provocări în sectorul energetic în următorii zece ani, dar încă suntem în momentul în care ne putem pregăti. Va depinde de noi să ne asumăm angajamentele necesare pentru o tranziţie energetică de succes”, afirmă Sorin Elisei, Director, și Răzvan Nicolescu, Partener Consultanță, Deloitte România.

Strategia Energetică a României pentru 2021

Deşi există o serie de provocări, veştile nu sunt însă atât de proaste pentru planul de decarbonificare, mai ales că ţara noastră va beneficia de fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru redresare economică după pandemia de coronavirus, în pachetul de sprijin fiind inclusă o finanţare substanţială destinată sectorului energetic. Aprobată recent, Strategia Energetică a României pentru 2021 arată că ţara noastră şi-a asumat atingerea unei ţinte de 30,7% privind ponderea energiei regenerabile pentru anul 2030, faţă de nivelul de 24% stabilit în urmă cu un an şi atins în urmă cu aproape patru ani.

Tranziţia energetică. România şi-a asumat atingerea unei ţinte de 30,7% privind ponderea energiei regenerabile pentru anul 2030

Conform Strategiei Energetice, dezvoltarea sectorului presupune, pe de-o parte, politici coerente și clare, iar pe de altă parte investiții. Prin implementarea obiectivelor Strategiei Energetice, sistemul energetic național va deveni mai sigur și mai stabil. România deţine resursele energetice necesare, precum şi un mix energetic echilibrat care vor face tranziţia energetică mai uşoară.

Efectele crizei generate de pandemia de COVID-19 asupra sectorului energetic au fost extrem de puternice. Se înregistrează o scădere a cererii şi o schimbare a mixului de energie, uşurând astfel tranziţia către energiile verzi şi curate. La acestea se adaugă faptul că pentru energia verde există la ora actuală alocate multe fonduri provenite din pachetele de susţinere a economiei. Prin urmare, în următorii ani, obiectivele climatice şi de diversificare a surselor de energie vor continua să fie în centrul atenţiei.

Citește și https://jurnaluldeafaceri.ro/decarbonizarea-transporturilor-masuri/