Într-o țară în care traficul rutier urban nu se mai poate dezvolta, viitorul presupune mersul pe două roți. Statisticile privind numărul mașinilor înmatriculate în România arată că pe străzile din țara noastră merg peste șase milioane de vehicule motorizate. Dintre acestea, aproximativ 4,7 milioane sunt autoturisme, iar 600.000 sunt utilitare, arată datele Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. La acestea se adaugă însă și mașinile înmatriculate în țările vecine de către proprietari, cu scopul de a plăti taxe mai mici pentru acestea. La finalul anului 2013, nu mai puțin de 1,12 milioane de vehicule erau în evidențele autorităților ca fiind înmatriculate în București. Un număr mult prea ridicat pentru suprafața orașului și luând în calcul numărul locurilor de parcare legale existente. Dacă adăugăm la aceste date faptul că Bucureștiul este un oraș unde mulți locuitori vin cu mașinile din alte orașe, putem spune că în prezent pe străzile Capitalei traficul este format din peste 2 milioane de mașini.
Cea mai simplă soluție, care elimină taxele ridicate, aglomerația, lipsa locurilor de parcare și calitatea precară a mediului înconjurător, este ca oamenii să se îndrepte către transportul în comun sau spre mijloace alternative de transport, precum bicicletele. Autoritățile au înțeles asta și încearcă de câțiva ani să pună la punct în marile orașe din țară atât programe pentru cei care vor să închirieze biciclete, cât și piste speciale pentru cei care vor să folosească bicicleta nu doar în scop de agrement, cât și pentru a ajunge rapid dintr-un punct al orașului în altul.
97 de kilometri de piste pentru biciclete
Ultimii ani au adus pe străzile din marile orașe din România un număr din ce în ce mai ridicat de oameni care preferă mersul pe două roți și renunță la mașină în detrimentul bicicletei. Eliminarea taxelor și impozitelor aferente unui autovehicul, economiile personale aduse de lipsa carburanților, un mediu înconjurător mai curat, câteva zeci de minute de sport zilnic și, nu în ultimul rând, timpul redus cu care ajung chiar și atunci când este aglomerat dintr-un loc în altul sunt doar câteva dintre avantajele pe care le susțin bicicliștii.
Pe 19 aprilie, Guvernul României a aprobat proiectul privind amenajarea a 97 de kilometri de piste pentru bicicliști în București. Suma totală de bani destinată inițiativei se ridică la 9,8 milioane de euro, iar proiectul presupune ca 61 de străzi din centrul orașului, dar și mai multe puncte intermodale să asigure o conexiune bună între biciclete și mijloacele de transport în comun din Capitală.
Mai mult decât atât, se dorește și amenajarea a 78 de parcări publice pentru biciclete. Ulterior, acest proiect urmează să se extindă în toate zonele Bucureștiului, pentru a-i susține pe cei care doresc renunțarea la mașini.
Bicicleta electrică
Viitorul traficului din marile orașe din România pare unul asemănător cu prezentul din orașe precum Amsterdam, Viena sau Copenhaga, unde fiecare șofer este și biciclist, dar nu toți cei care folosesc bicicletele au și o mașină. Taxele pentru a deține o mașină în aceste orașe sunt mult mai ridicate și chiar dacă nivelul veniturilor este și el mai mare decât cel al românilor, oamenii știu că există o alternativă sănătoasă și mult mai ieftină pentru transport.
Singurul inconvenient al bicicliștilor este viteza, deși, dacă ne raportăm la orașe foarte aglomerate, precum Bucureștiul, de multe ori este posibil ca cineva care merge pe bicicletă să ajungă mai rapid la destinație decât un șofer. Problema este rezolvată însă de invenția lui Niko Klansek din New York. Antreprenorul, pasionat de ciclism, încearcă să ducă ciclismul la un alt nivel. A lansat de curând FlyKly, o roată de bicicletă, care la prima vedere nu pare deloc ieșită din comun, dar care este una electrică ce permite parcurgerea mai rapid și mai ușor a distanțelor lungi.
Cu o echipă puternică de ingineri, designeri și developeri, antreprenorul a lansat anul trecut primul prototip al roții electrice pentru bicicletă. Niko Klansek spune că roata electrică se poate monta pe orice model de bicicletă și permite deplasarea cu până la 32 de kilometri pe oră, dar și o urcare mai rapidă a pantelor sau dealurilor. Mai mult decât atât, device-ul este conectat la telefonul mobil al proprietarului, prin intermediul unei aplicații dedicate de smartphone, prin care biciclistul poate alege, în orice moment, viteza de deplasare. De asemenea, aplicația este dotată cu GPS și un sistem de securitate care permite utilizatorilor să încuie vehiculul de la distanță și să primească notificări ori de câte ori cineva atinge bicicleta sau încearcă să demonteze sistemul antifurt.
Roata electrică pentru bicicletă se încarcă prin pedalat, așadar și acest aspect este unul în concordanță cu mediul înconjurător, durata optimă pentru acest lucru fiind de trei ore, iar durata de viață este, în prezent, de 1.000 de cicluri de reîncărcări.
Unii analiști sunt de părere că românii mai au nevoie de câțiva ani pentru a apela la mijloace alternative de transport. Alții spun că viitorul presupune folosirea bicicletelor nu doar din punct de vedere al atenţiei față de mediul înconjurător, ci și pentru că prețul combustibilului este în continuă creștere, la fel ca taxele și impozitele aferente întreținerii unei mașini. Cert este doar faptul că pe străzile marilor orașe din ce în ce mai mulți bicicliști își fac simțită prezența în trafic, iar dacă această creștere se va menține viitorul va fi destinat transportului pe două roți.
