Cum este reglementat voluntariatul în România?

Reglementarea voluntariatului în România prin Legea nr. 78/2014 oferă un cadru juridic echilibrat pentru desfășurarea activităților de interes public. Voluntariatul reprezintă una dintre cele mai importante forme de implicare civică. Prin intermediul activităților de voluntariat, cetățenii contribuie la dezvoltarea comunităților, sprijină persoane aflate în dificultate, participă la proiecte educaționale, culturale, sociale sau de mediu și dobândesc experiențe valoroase pentru dezvoltarea personală și profesională.

Pentru a asigura un cadru legal clar și pentru a proteja atât voluntarii, cât și organizațiile care îi implică în activități de interes public, statul român a adoptat Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, act normativ care rămâne baza juridică principală a voluntariatului și în forma actualizată aplicabilă în anul 2026.

Definiția voluntariatului

Potrivit Legii nr. 78/2014, voluntariatul reprezintă participarea unei persoane fizice la activități de interes public desfășurate în folosul altor persoane sau societății, fără remunerație, în cadrul unor activități organizate de persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ. Această definiție evidențiază câteva elemente esențiale: caracterul voluntar al participării, lipsa remunerației și existența unui scop de interes public.

Legea subliniază că voluntariatul poate fi desfășurat individual sau în grup și poate avea loc în numeroase domenii de activitate. Sunt incluse activități din sfera culturii, educației, cercetării, protecției mediului, sănătății, asistenței sociale, dezvoltării comunitare, drepturilor omului, activismului civic sau ajutorului umanitar. Diversitatea acestor domenii demonstrează faptul că voluntariatul nu este limitat la acțiuni caritabile clasice, ci poate contribui la aproape orice proiect care servește interesului public.

Potrivit Legii nr. 78/2014, voluntariatul reprezintă participarea unei persoane fizice la activități de interes public desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, fără remunerație

Principiile care guvernează activitatea de voluntariat

Reglementarea voluntariatului în România se bazează pe o serie de principii fundamentale care definesc natura și scopul acestei activități. Participarea trebuie să fie liber consimțită, fără constrângeri și fără promisiunea unei remunerații. Voluntarul trebuie să aleagă în mod liber dacă dorește să se implice într-un proiect și în ce măsură este dispus să contribuie.

Un alt principiu important este implicarea activă a voluntarului în viața comunității. Legea urmărește să încurajeze participarea cetățenilor la rezolvarea problemelor sociale și la dezvoltarea comunităților locale. În acest sens, voluntariatul este considerat un instrument de consolidare a coeziunii sociale și a spiritului civic.

De asemenea, legea consacră egalitatea de șanse și de tratament pentru toate persoanele care doresc să desfășoare activități de voluntariat. Nicio persoană nu poate fi discriminată pe criterii precum rasa, originea etnică, religia, sexul, opiniile sau apartenența politică.

Poate cel mai important principiu este acela că activitatea de voluntariat nu poate substitui munca plătită.

Cine poate desfășura activități de voluntariat

Legea stabilește că voluntarul este orice persoană fizică ce a dobândit capacitate de muncă potrivit legislației muncii și care participă la activități de voluntariat. Prin urmare, nu orice persoană poate desfășura activități de voluntariat în orice condiții, ci trebuie respectate regulile privind capacitatea de muncă și protecția minorilor.

În practică, persoanele care au împlinit vârsta minimă prevăzută de legislația muncii pot participa la activități de voluntariat, cu respectarea condițiilor speciale aplicabile minorilor. Aceste reguli urmăresc să protejeze sănătatea, dezvoltarea și interesele copiilor și adolescenților implicați în astfel de activități.

Legea interzice orice formă de discriminare în accesul la activitățile de voluntariat. Astfel, persoanele care îndeplinesc condițiile legale pot deveni voluntari indiferent de apartenența etnică, religioasă, politică sau de alte caracteristici personale.

Legea interzice orice formă de discriminare în accesul la activitățile de voluntariat

Organizațiile care pot avea voluntari

Nu orice entitate poate organiza activități de voluntariat. Legea prevede că organizația-gazdă trebuie să fie o persoană juridică de drept public sau o persoană juridică de drept privat fără scop lucrativ. Aceasta organizează, coordonează și administrează activitățile desfășurate de voluntari.

În această categorie intră instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale, fundațiile, asociațiile și alte entități fără scop lucrativ care urmăresc realizarea unor obiective de interes public. Limitarea este importantă deoarece exclude utilizarea voluntariatului în activitățile economice desfășurate în scop comercial.

Prin această reglementare se evită situațiile în care societățile comerciale ar putea beneficia de muncă gratuită sub aparența voluntariatului.

Contractul de voluntariat

Una dintre cele mai importante prevederi ale Legii nr. 78/2014 este obligativitatea încheierii unui contract de voluntariat în formă scrisă. Contractul reprezintă documentul juridic prin care sunt stabilite drepturile și obligațiile părților și constituie fundamentul legal al activității desfășurate.

Obligația de a întocmi contractul revine organizației-gazdă. Forma scrisă este obligatorie pentru validitatea documentului, ceea ce înseamnă că activitatea de voluntariat nu poate fi desfășurată în mod legal exclusiv pe baza unei înțelegeri verbale. Înainte de începerea activității, voluntarul trebuie să primească un exemplar al contractului.

Contractul trebuie înregistrat în registrul de evidență a voluntarilor ținut de organizația-gazdă. De asemenea, acesta este însoțit obligatoriu de fișa de voluntariat și de fișa de protecție a voluntarului.

Contractul trebuie înregistrat în registrul de evidență a voluntarilor ținut de organizația-gazdă

Drepturile voluntarului

Legislația din România acordă o atenție deosebită protejării voluntarului. Contractul trebuie să includă anumite drepturi minime care nu pot fi ignorate de organizația-gazdă. Printre acestea se numără dreptul de a desfășura activitatea în concordanță cu pregătirea, capacitatea și disponibilitatea proprie.

Voluntarul are dreptul de a solicita eliberarea certificatului de voluntariat și a raportului de activitate. Aceste documente pot avea o valoare importantă în plan profesional, deoarece atestă experiența acumulată și competențele dezvoltate în timpul activității de voluntariat.

Un alt drept important este protecția datelor personale și respectarea confidențialității. Organizațiile care gestionează informațiile voluntarilor trebuie să respecte normele legale privind prelucrarea datelor și să asigure protejarea informațiilor sensibile.

Obligațiile voluntarului

Participarea la activități de voluntariat implică și anumite responsabilități. Voluntarul trebuie să execute activitățile asumate cu bună-credință și să respecte prevederile contractului de voluntariat. Activitatea trebuie desfășurată fără remunerație și în interesul comunității sau al beneficiarilor desemnați.

Legea impune voluntarului obligația de a adopta o conduită compatibilă cu obiectivele generale ale voluntariatului. Aceste obiective includ îmbunătățirea calității vieții, dezvoltarea durabilă, promovarea sănătății, incluziunea socială și combaterea discriminării.

Voluntarul trebuie să respecte regulile interne ale organizației-gazdă și instrucțiunile coordonatorului de voluntari

Obligațiile organizației

Organizațiile care implică voluntari au numeroase obligații legale. În primul rând, acestea trebuie să asigure coordonarea activității prin intermediul unui coordonator de voluntari și să respecte normele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Legea prevede obligația organizației de a suporta cheltuielile de hrană, cazare și transport ale voluntarului atunci când acestea sunt necesare pentru desfășurarea activității. De asemenea, organizația poate suporta și alte cheltuieli legate de proiectul de voluntariat.

La solicitarea voluntarului, organizația poate încheia polițe de asigurare împotriva accidentelor, îmbolnăvirilor sau altor riscuri asociate activității desfășurate. Această posibilitate este deosebit de importantă pentru proiectele care implică activități cu un grad mai ridicat de risc.

Totodată, organizația trebuie să ofere condiții adecvate pentru desfășurarea activității și să asigure respectarea drepturilor voluntarului pe întreaga durată a colaborării.

Organizația poate încheia polițe de asigurare împotriva accidentelor, îmbolnăvirilor sau altor riscuri asociate activității desfășurate

Prin urmare, reglementarea voluntariatului în România prin Legea nr. 78/2014 oferă un cadru juridic echilibrat pentru desfășurarea activităților de interes public. Legea recunoaște valoarea socială și profesională a voluntariatului, stabilește drepturile și obligațiile participanților și introduce mecanisme menite să prevină abuzurile și să protejeze toate părțile implicate. În forma actualizată aplicabilă în anul 2026, actul normativ continuă să promoveze implicarea civică și solidaritatea socială, asigurând totodată o delimitare clară între voluntariat și munca remunerată.

 

Citește și /evaluarea-impactului-social-al-unui-ong/