CONAF: O lege fără efecte secundare

România a transpus directiva europeană privind femeile din consiliile companiilor listate cu două luni și jumătate întârziere. În cele cincisprezece luni scurse de la intrarea în vigoare și până la termenul de conformare, piața de la București nu s-a clintit, anunță Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF.

La 30 iunie 2026, în ziua în care expira termenul legal, Bursa de Valori București a publicat primul său raport agregat despre guvernanța corporativă a emitenților. Comunicatul care îl însoțește dă cifre pentru toate palierele: 71% aliniere declarată la prevederile Codului, 28,8% administratori independenți, 90,8% conformare la managementul riscului în categoria Premium față de 60,6% în Standard. Raportul agregat nu conține niciun indicator privind reprezentarea femeilor în consilii, deși aceasta devenise între timp obiectul unei obligații legale pentru o parte dintre emitenți. Legea care le cerea companiilor listate un echilibru de gen în conducere intrase în vigoare cu cincisprezece luni mai devreme.

Cercetare independentă

Cifra lipsă a calculat-o altcineva. O cercetare independentă realizată de Cristina Chiriac, doctor în economie și autoarea lucrării „Marea Privatizare” din 2016, a deschis dosarul fiecăreia dintre cele 85 de societăți listate pe Piața Reglementată și a numărat, document cu document, cine stă în consiliile lor. Componențele au fost stabilite din rapoartele depuse de emitenți la bursă, iar datele de firmă — acționariat, salariați, cifră de afaceri și persoane cu calitate de administrare — provin de la RisCo, partenerul de date al cercetării, și au fost confruntate cu documentele depuse la bursă. Rezultatul, la 31 decembrie 2025: 82 de femei din 383 de locuri, adică 21,4%. Media UE (calculată de EIGE pentru cele mai mari companii cotate din fiecare stat membru) era, cu trei luni mai devreme, 33,6%, nu pe întreaga piață. Pe subsetul comparabil al pieței de la București, categoria Premium, rezultatul este 22,3%. Decalajul se păstrează oricum ai tăia eșantionul.

Interesant nu este însă nivelul, ci imobilitatea. Cercetarea a repetat măsurarea la 30 iulie 2026, la o lună după scadență. Ponderea urcase la 22,1%, o diferență de șapte zecimi de punct. Șase consilii câștigaseră o femeie, șase pierduseră una. Numărul femeilor din piață era identic la ambele date. În Uniunea Europeană, unde aceeași directivă se aplica, media urcase cu 2,4 puncte în doi ani, înainte ca obligația să devină exigibilă. La București, datele nu indică o modificare care să poată fi asociată intrării în vigoare a legii.

Legea nu instituie o sancțiune directă

Prima explicație stă în text. Legea nu instituie o sancțiune directă pentru neatingerea pragurilor de reprezentare, ci pentru nerespectarea unor obligații procedurale și de raportare. Neconformarea nu costă nimic. A doua stă în perimetru: un sfert dintre emitenți sunt exceptați, ca întreprinderi mijlocii sau pentru că au sediul în alt stat. Exceptarea nu cade la întâmplare. Pe categoria Premium, unde se află băncile și companiile de energie, scapă două societăți din treizeci și două; pe Standard, aproape patru din zece. Legea se aplică într-o proporție mai mare societăților din categoria Premium decât celor din categoria Standard. Impactul acestei exceptări nu a fost calculat de nimeni înainte de vot. În Polonia, expunerea de motive a legii de transpunere spune limpede că peste jumătate dintre companiile de la Varșovia rămân în afara obligației.

Ce se întâmplă când legea chiar are dinți se vede la capătul opus al pieței. Cele zece societăți în care statul român deține controlul respectă obiectivul în proporție de 60%, față de 29,2% la companiile private supuse aceleiași legi și a OUG 109 privind guvernanța corporativă, iar niciunul dintre consiliile lor nu este integral masculin. Obligația de gen este identică. Ce diferă este că statul, în calitate de acționar, își alege administratorii după o procedură scrisă, supravegheată de o agenție care poate anula o selecție și poate cere reluarea ei.

Cea mai neconfortabilă constatare a studiului nu privește însă consiliile, ci proprietatea

Femeile ajung director general în 9,9% dintre societăți și președinte de consiliu în doar 7,6% — în Uniunea Europeană raportul este invers. Explicația ține de cine numește: directorul general este ales de consiliu, pe criterii profesionale, în timp ce președintele este ales dintre administratorii numiți de acționari. Cu cât decizia urcă spre proprietar, cu atât reprezentarea scade. Acolo unde controlul aparține unui acționar persoană fizică de sex masculin, femeile ocupă 13,9% din locuri; acolo unde aparține unui investitor instituțional, 31,2%. Din 85 de companii, una singură are o femeie drept proprietar de control, iar numele ei nu apare în niciun raport al societății, ci într-o decizie de sancționare a autorității de supraveghere.

O dificultate care nu ține de gen

Cercetarea documentează și o dificultate care nu ține de gen. Raportul administratorilor, singurul document care conține obligatoriu lista nominală a consiliului, nu are format comun și nici un loc standardizat de publicare: la unii emitenți este un fișier distinct, la alții un capitol din situațiile financiare, iar documentele nu sunt indexate. În majoritatea covârșitoare a cazurilor analizate, informațiile relevante sunt disponibile numai în limba română. La 15 aprilie 2026, Bursa de Valori București a retras de pe paginile emitenților afișarea indicatorului VEKTOR. Pentru un investitor străin care dispune de timp limitat, informația este publică în drept, dar dificil de identificat și de utilizat în practică.

Rămâne o cifră care sună mai bine decât restul. Anexa legii spune, pentru fiecare dimensiune de consiliu, câte femei trebuie să aibă o societate ca să fie în regulă. Autoarea a calculat, la fiecare societate neconformă, câte îi lipsesc, apoi le-a adunat. Rezultatul este 43 de numiri. Atât separă piața de respectarea integrală a legii. Ele se distribuie la 33 de companii, iar 23 dintre acestea au nevoie de o singură femeie. Un consiliu se reînnoiește la patru ani, așa că fiecare dintre aceste companii are, în intervalul unui mandat, cel puțin o ocazie să facă numirea. Nu e o problemă de resurse, de calificare sau de disponibilitate. E o problemă de decizie, luată de câteva zeci de acționari, în câteva zeci de adunări generale.

Cercetarea nu stabilește o relație cauzală între intrarea în vigoare a legii și evoluția reprezentării femeilor, ci măsoară dacă, în intervalul analizat, pot fi observate modificări compatibile cu obiectivul urmărit de legiuitor. Rezultatele descriu starea pieței și modul în care aceasta răspunde cadrului normativ, fără a atribui cauzalitate unor factori individuali.

Autoarea anunță că măsurătoarea se repetă pe documentele exercițiului 2026, cu aceeași metodă. De data aceasta, piața știe că rezultatele vor fi măsurate.

Citește și CONAF: România nu poate avea salarii europene într-o economie subfinanțată