Zonele în care se găsește metalul numit și ”argintul viu”. Mercurul se numără printre cele mai cunoscute metale, datorită proprietăților sale destul de rare. Numit și argintul viu, mercurul se numără printre puținele metale lichide. Numele său provine din limba latină – ,,hydrargyrum” – cuvânt care se poate traduce prin argint de apă, denumire de la care provine simbolul elementului din Tabelul Periodic: Hg.

Mercurul devine solid la -38,9 grade Celsius, iar temperatura sa de fierbere este de 357 de grade.

Temperatura de fierbere a mercurului este de 357 de grade Celsius  și devine solid la minus 38,9 grade

Mercurul este un metal care trebuie tratat cu foarte mare grijă, pentru că este otrăvitor. În plus, nu doar mercurul în sine este toxic, ci și vaporii eliberați de acesta. Astfel, acest metal poate fi analizat doar în camere ventilate și trebuie păstrat în recipiente închise ermetic.

Mercurul are proprietatea de a dizolva aurul

Cum se extrage mercurul?

Cinabrul este una dintre sursele principale de obținere a mercurului.

Întrucât mercurul se găsește în zăcăminte diseminate, extragerea acestuia este efectuată prin metode clasice mecanizate de minerit. Deci, mercurul este scos din mină împreună cu alte metale care formează compusul mineral denumit cinabru.

Mai exact, cinabrul este un mineral compus din mercur şi sulf. Atunci când cinabrul este încălzit, oxigenul din aer se combină cu sulful, iar mercurul este eliminat sub formă de metal. Gazele sunt apoi trecute printr-o serie de tuburi în formă de U pentru a condensa vaporii de mercur care încă se află în stare lichidă. Așadar, extracția mercurului din minereu reprezintă în esență un proces de distilare.

Mercurul se găsește în natură sub forma unui compus mineral numit cinabru

Metalul rezultat poartă numele de mercur primar (având o puritate mai mare de 99,9%) și este luminos și curat în aparență. Acest grad de puritate este potrivit pentru majoritatea utilizărilor pe care mercurul le are, însă, dacă este necesar, impuritățile pot fi îndepărtate prin distilare multiplă.

Utilizările mercurului

Mercurul deține o foarte largă gamă de utilizări industriale. Cel mai cunoscut obiect care folosește mercurul este termometrul. De asemenea, acest metal mai este utilizat la fabricarea filamentelor pentru lămpile cu ultraviolete.

O altă utilizare a unui compus care conține mercur este folosită pentru plombarea cariilor dentare. Mai exact, plombele sunt făcute din amalgame sintetice de mercur.

O plombă cu amalgam conține 120 – 570 mg de mercur

Amalgamul dentar reprezintă un aliaj metalic de culoare argintie, compus din argint, mercur lichid și alte substanțe.

.

.

Totuși, de la 1 iulie 2018, folosirea plombelor cu amalgam a fost interzisă în țările Uniunii Europene, în cazul pacienților sub 25 de ani și al femeilor însărcinate sau care alăptează.

Folosirea plombelor cu amalgam de mercur a fost interzisă în țările Uniunii Europene în cazul persoanelor care au sub 25 de ani

Această decizie luată de Parlamentul European indică o recunoaștere a toxicității mercurului utilizat în cazul plombelor dentare.

În trecut, mercurul mai era folosit și la fabricarea bateriilor, însă, din 1996, Statele Unite au interzis utilizarea lui.

Zăcămintele de mercur

La nivel mondial, cantitatea totală de mercur este estimată la 334,17 miliarde de tone metrice.

Mercurul în formă pură se găsește extrem de rar. În schimb, acest metal se regăște în zăcămintele de cinabru.

China este considerată cel mai mare producător de mercur cu aproape două treimi din cantitatea extrasă la nivelul întregii planete.

”Argintul viu” se găseşte în multe locuri din lume, inclusiv în țara noastră. Zăcăminte de mercur se găsesc în Germania (Landsberg), Serbia (Muntele Avala), Slovenia (Idrija şi Almaden), Spania (Ciudad Real), Italia (Toscana), Ucraina, Statele Unite (Arizona, Texas, California, Washington şi Utah), China (regiunile Hunan și Guizhou) și România – Valea Ampoiului, Munţii Metalifieri.

România nu deține zăcăminte importante de mercur. Mai exact, acest metal se regăsește doar în județul Alba – Dealurile Dumbrava și Băbuia, situate în Valea Ampoiului, aflate la o distanță de 35 de kilometri de municipiul Alba Iulia.

România nu deține zăcăminte importante de mercur

Regulamentul UE privind mercurul

Totuși, mercurul este o substanță foarte toxică și reprezintă o amenințare globală și gravă la adresa sănătății umane și a mediului.

Și, în acest context, în aprilie 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un regulament privind emisiile și evacuările antropice de mercur și de compuși ai mercurului în aer, apă și sol.

În acest scop, regulamentul Uniunii Europene stabilește măsurile concrete și condițiile privind utilizarea și depozitarea mercurului, ale compușilor mercurului și ale amestecurilor de mercur, precum și comercializarea acestora. De asemenea, se reglementează și fabricarea și folosirea de produse cu adaos de mercur, precum și comercializarea acestora.