BNR menține dobânda de politică monetară la 2,5%

Dobânda de politică monetară. Banca Națională a României a decis să mențină dodânda-cheie la nivelul de 2,5 la sută. Astfel, în şedinţa din 8 ianuarie 2020 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a luat următoarele decizii:

menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an;
menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;

Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda de politică monetară. Rata inflației

Deciziile vin în contextul în care rata anuală a inflației IPC a scăzut în luna octombrie la 3,4 la sută, de la 3,5 la sută în luna septembrie, și a urcat apoi în noiembrie la 3,8 la sută, deasupra intervalului țintei, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Avansul față de luna septembrie a fost determinat, în principal, de:

majorarea prețurilor legumelor și fructelor
accelerarea inflației de bază

Rata anuală a inflației CORE2

De asemenea, rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în primele două luni din trimestrul IV, de la 3,4 la sută în septembrie, la 3,5 la sută în noiembrie, ușor peste nivelul prognozat. Majorarea a reflectat influențele venite din majorarea prețurilor internaționale ale unor materii prime agroalimentare și din ușoara depreciere a leului în raport cu euro, suprapuse presiunilor inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor unitare cu forța de muncă.

Rata medie anuală a inflației IPC

Rata medie anuală a inflației IPC a coborât în octombrie la 3,7 la sută și a revenit ulterior, în noiembrie, la valoarea de 3,8 la sută consemnată în septembrie 2019, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a continuat să se reducă până la 3,8 la sută în intervalul octombrie-noiembrie, de la 3,9 la sută în septembrie.

Dobânda de politică monetară. Creșterea economică

Creșterea economică a continuat să decelereze în trimestrul III 2019. Astfel, dinamica sa anuală s-a redus la 3 la sută, de la 4,4 la sută în trimestrul anterior.

Dobânda de politică monetară. Consumul

Pe partea cererii, contribuția consumului gospodăriilor populației a rămas semnificativă. Totuși, ea s-a redus vizibil (până la 3 puncte procentuale, în contextul anului agricol nefavorabil). A fost, în plus, depășită substanțial de cea a formării brute de capital fix (5,9 puncte procentuale). Exportul net și-a amplificat aportul negativ la dinamica PIB. Acest lucru s-a întâmplat pe fondul reaccelerării mai pronunțate a creșterii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii.

”Cele mai recente date statistice evidențiază evoluții mixte în termeni anuali în sfera consumului, a investițiilor și a producției industriale în luna octombrie: pe de o parte, menținerea unei dinamici ridicate a achizițiilor populației de bunuri și servicii și majorarea alertă a volumului lucrărilor de construcții, iar pe de altă parte amplificarea contracției producției industriale, respectiv restrângerea comenzilor noi în industria prelucrătoare”, conform BNR.

Dobânda de politică monetară. Balanța de plăți

De asemenea, cele mai recente date privind balanța de plăți evidențiază încetinirea deteriorării în termeni anuali a soldului balanței comerciale în luna octombrie comparativ cu trimestrul III. Deficitul de cont curent și-a reaccentuat însă adâncirea, ca urmare a înrăutățirii balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital a scăzut.

Dobânda de politică monetară. Creditul acordat sectorului privat

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se tempereze ușor în lunile octombrie și noiembrie – la 7,5 la sută, respectiv la 7,2 la sută, de la 7,7 la sută în luna septembrie. Per ansamblu, media celor două luni s-a redus la 7,32 la sută, de la 7,9 la sută în trimestrul III.

În condițiile în care decelerarea s-a datorat exclusiv componentei în valută, ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească. S-a ajuns, astfel, în noiembrie la 67,2 la sută. Acesta este cel mai ridicat nivel din mai 1996.

”Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflației decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, în condițiile calendarului electoral intern. Tendința deficitului de cont curent rămâne de asemenea preocupantă. Incertitudini generează și evoluția economiei zonei euro și a celei globale, pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice și a vulnerabilităților unor piețe emergente, iar conduita acomodativă a politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune rămân relevante”, mai anunță BNR.