Medicamentele ieftine dispar din România. Motivul?

27.08.2018

Cea mai bună soluţie pentru asigurarea medicamentelor ieftine pentru bolnavii cronici este reprezentată de introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback. Aceasta este concluzia trasă de Asociația Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR), care consideră că taxa clawback aplicată uniform şi medicamentelor ieftine şi celor care costă mii de euro este cauza dispariţiei de pe piaţă a produselor farmaceutice atât de necesare bolnavilor cronici.

Asociaţia face, prin urmare, un nou apel către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice. Aşadar, este nevoie de introducerea unui mod de calcul diferenţiat al acestei taxe. Doar aşa se poate asigura accesul la tratament a milioane de români, în condiţii de impact minim asupra cheltuielilor bugetare.

„Taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preţ scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preţ sub costul de producţie şi sunt scoase din fabricaţie sau oprite de la comercializare,” a declarat Adrian Grecu, președintele APMGR.

Impactul clawback asupra medicamentelor ieftine

Având în vedere că taxa clawback nu se calculează la prețul de producător, ci la prețul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare, în condiţiile în care taxa clawback nu se calculează la prețul de producător, ci la prețul de vânzare cu amănuntul.

Taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, ȋn comparaţie cu 24% pentru cele cu preţuri de peste 3.000 lei.

Pe lângă cele 2.000 de medicamente retrase de producători în decursul a doi ani, conform sondajului IRES realizat la solicitarea Institutului pentru Politici Publice, se vor adăuga alte 2.300 de medicamente care urmează în curând.

60% din acestea sunt medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi. În plus, majoritatea acestora sunt fabricate în România.

„Nu există nicio justificare”

„Nu mai există nicio justificare pentru întârzierea introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback având în vedere că simulările CNAS au dovedit impactul neutru bugetar”, adaugă Grecu.

Asociaţia prezintă şi metode prin care poate fi oprit acest fenomen care afectează populaţia.

În concluzie, APMGR spune că singurele măsuri care pot opri dispariția medicamentelor ieftine din România sunt reprezentate de implementarea acestui calcul diferențiat, concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanțare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat.

 

 

 

Citiți și despre: