Licența industrială unică: recomandări pentru simplificarea autorizării activităților industriale

Licența industrială unică. La finalul lunii iulie 2026, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Regulamentului de administrare și utilizare a Punctului de contact unic electronic pentru licențe industriale (PCUEL) (“Proiectul de regulament”), una dintre ultimele piese lipsă pentru ca licența industrială unică să treacă din regim de proiect în regim de procedură aplicabilă.

Dincolo de regulile tehnice de funcționare a platformei, Proiectul de regulament instituie un regim contravențional propriu, atribuie PCUEL trei roluri distincte în aplicarea legislației europene și introduce constrângeri procedurale, printre care regula „o sesiune, un cod CAEN, un punct de lucru”, care schimbă modul în care ar trebui planificată autorizarea unei activități industriale.

Stadiul legislativ actual

După adoptarea, în 2022, a Ordonanței de Urgență nr. 140/2022 privind licența industrială unică („OUG 140”), și după înființarea Oficiului pentru Licență Industrială („OLI”), a urmat o perioadă de aproximativ doi ani în care pașii de implementare ai noului proces de autorizare a activităților industriale au fost mai puțin vizibili.

În ultimii doi ani însă, așteptările mediului de afaceri încep să prindă contur: s-au făcut progrese notabile pentru implementarea prevederilor OUG 140, astfel încât suntem cu câțiva pași mai aproape de o reglementare unitară și de simplificarea procedurilor de emitere a licențelor și a actelor administrative cu caracter similar, necesare desfășurării unei activități industriale în România.

Etape

Concret, deși cu întârzieri față de termenele inițial prevăzute de ordonanță, în ultimii ani au fost realizate următoarele etape:

• A fost înființat OLI în baza Hotărârii Guvernului nr. 1251/2023 privind organizarea și funcționarea OLI. Rolul principal al OLI este de a coordona procedurile specifice în vederea acordării licenței industriale unice, precum și de a constitui și administra PCUEL.

• În iulie 2025, a fost emis Ordinul OLI nr. 178/2025 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind avizarea procedurilor autorităților competente pentru eliberarea acordurilor necesare obținerii licenței industriale unice, cu obiectivul de a stabili regulile privind modul în care OLI avizează procedurile utilizate de autoritățile competente pentru eliberarea avizelor, acordurilor sau autorizațiilor care stau la baza obținerii licenței industriale unice.

• În octombrie 2025, a fost emis Ordinul OLI nr. 223/2025 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind încadrarea în clase de risc a activităților industriale pentru care se emite licența industrială unică, având ca obiectiv stabilirea unei metodologii unitare pentru încadrarea activităților industriale în clase de risc (ridicat, mediu și scăzut), prin raportare la cel puțin patru factori: impactul asupra mediului, afectarea sănătății populației, securitatea la locul de muncă și consumul de energie.

• La începutul anului 2026, a fost publicat Ordinul OLI nr. 2/2026 pentru aprobarea instrucțiunilor privind procedura de acordare, modificare, reînnoire, suspendare și retragere a licenței industriale unice în România.

• La finalul lunii iulie 2026, a fost lansat pentru dezbatere publică proiectul Hotărârii Guvernului privind aprobarea Regulamentului de administrare și utilizare a PCUEL, act normativ care stabilește regulile tehnice și procedurale pentru funcționarea platformei unice destinate simplificării autorizărilor industriale.
Ce lipsea, până acum, era exact ceea ce se dezbate în prezent: regulile după care funcționează platforma prin care întregul cadru urmează să se aplice. Fără PCUEL operațional, restul reglementărilor rămân teoretice – inclusiv pentru că Ordinul OLI nr. 2/2026 leagă intrarea în vigoare a noii proceduri chiar de data operaționalizării platformei. Funcționarea PCUEL depinde, la rândul ei, de contribuția autorităților vizate de noua legislație, pentru unele dintre acestea, precum ANRE, fiind avută în vedere o integrare treptată a fluxurilor administrative în platformă.

Beneficii și câteva aspecte importante de reținut

Din punct de vedere juridic, o reglementare unitară a proceselor care trebuie parcurse în prezent în fața mai multor autorități poate aduce beneficii semnificative pentru mediul de afaceri.

Printre altele, principiile care vor guverna noul cadru și în baza cărora autoritățile competente au obligația de a revizui procedurile actuale incidente emiterii diferitelor autorizații și licențe sunt: principiul „o singură dată”, care presupune că documentele necesare pentru eliberarea licenței sunt furnizate o singură dată de solicitanți, și principiul simplificării administrative, care presupune adaptarea autorităților competente la un mediu de lucru electronic prin utilizarea platformei digitale PCUEL. Proiectul de regulament dă principiului „o singură dată” o formă operațională: documentele partajate cu o autoritate competentă pot fi utilizate și de celelalte autorități implicate, în măsura în care nu sunt marcate ca având destinatar unic.

Funcția de punct unic de contact

Merită reținut, de asemenea, că PCUEL nu este doar platforma licenței industriale unice. Proiectul de regulament îi atribuie simultan funcția de punct unic de contact pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2024/1252 privind materiile prime critice, de punct de contact pentru Regulamentul (UE) 2024/1735 privind tehnologiile “zero net” și de punct unic de contact electronic pentru dezvoltatorii de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, în temeiul OUG nr. 163/2022. Pentru operatorii din industria extractivă, prelucrarea materiilor prime critice, producția de baterii sau energie regenerabilă, aceasta este probabil prevederea cu cel mai mare impact practic din întregul proiect – cu mențiunea că dispozițiile corespunzătoare intră în vigoare abia la 180 de zile de la publicare.

Din punct de vedere funcțional, platforma este structurată pe șase module: informare publică și contact, „Simulator licență”, modulul destinat solicitanților, modulul autorităților competente, raportare și monitorizare, respectiv arhivă. PCUEL se constituie ca registru de bază în sensul Legii nr. 242/2022, cu stocare în cloud-ul guvernamental, și se interconectează cu Portalul Digital Unic al României, registrul comerțului, platforma ghiseul.ro și sistemele proprii ale autorităților competente.

Utilitatea licenței industriale unice

• Ce este licența industrială unică. Tipuri de licență: Licența va reprezenta actul administrativ unilateral emis de OLI prin care se acordă solicitantului permisiunea de a desfășura una sau mai multe activități industriale, materializată într-un certificat de licență industrială în format electronic. Proiectul de regulament adaugă un cod QR asociat licenței, prin care pot fi verificate acordurile componente și starea acesteia.

• Valabilitatea licenței: Licența ar urma să fie valabilă pentru o perioadă de minimum un an și până la o perioadă nelimitată. Durata de valabilitate se stabilește în funcție de încadrarea activităților industriale în categoriile de risc, respectiv: (i) risc ridicat – valabilitate de cel mult 5 ani; (ii) risc mediu – valabilitate de cel mult 10 ani; (iii) risc scăzut – valabilitate pe perioadă nelimitată. Corelativ, termenele de păstrare a dosarelor electronice sunt de 7, 12, respectiv 20 de ani.

• Autorități implicate: Licența urmează să înglobeze o serie de licențe și autorizații diferite eliberate în prezent de 20 de autorități, printre care autoritățile competente din domeniul mediului, gospodăririi apelor, situațiilor de urgență, sănătății publice sau energiei.

• Cui se adresează noul cadru normativ: Noul cadru normativ se adresează persoanelor fizice sau juridice române și străine (cu condiția ca cele din afara UE/SEE să înființeze o societate sau sucursală în România) care intenționează să desfășoare una sau mai multe dintre activitățile industriale enumerate în Anexa nr. 1 la OUG 140, anexă aflată în curs de actualizare pentru a reflecta activitățile conform CAEN Rev. 3. Sunt avute în vedere, printre altele, activități din industria extractivă, industria prelucrătoare (alimentară, băuturi, tutun, textile, prelucrarea lemnului, fabricarea substanțelor și produselor chimice, produse farmaceutice ș.a.), producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze etc. Proiectul de regulament adaugă două condiții de acces ușor de trecut cu vederea: solicitantul trebuie să fie înregistrat la ONRC, iar codul CAEN pentru care se solicită licența trebuie să fie deja autorizat la momentul depunerii cererii de solicitare a licenței.

• O sesiune, un cod CAEN, un punct de lucru: Proiectul de regulamentul limitează fiecare sesiune la autorizarea unui singur cod CAEN și a unui singur punct de lucru. Un amplasament cu mai multe activități industriale, sau un operator cu mai multe locații, va deschide sesiuni paralele. Acordurile deja obținute pot fi reutilizate, prin încărcare în sesiuni distincte, însă nuanța temperează sensibil narativul „o singură licență”.

• Proceduri simplificate și de scurtă durată: Reglementările stabilesc un termen maxim de soluționare a cererii de acordare a licenței de 180 de zile, calculat de la data la care cererea este considerată valabil depusă, respectiv după efectuarea eventualelor completări necesare și achitarea tarifului aferent eliberării licenței. De altfel, în funcție de tipul de licență, Instrucțiunile privind încadrarea în clase de risc stabilesc și durate maxime diferite pentru eliberarea licenței. Proiectul de regulament adaugă termene intermediare ferme: autoritățile competente au 10 zile pentru a comunica dacă cererea este valabil depusă, iar solicitantul are, în lipsa unui termen indicat de autoritate, maximum 15 zile pentru a încărca documentele solicitate, sub sancțiunea considerării cererii ca retrasă.

• Totodată, reglementarea procedurii de aprobare tacită aplicabile tuturor autorităților implicate în procesul de emitere a licenței industriale unice are rolul de a asigura eficiența administrativă și reducerea duratei de emitere a licenței. Astfel, licența se consideră acordată, cu obligația emiterii acesteia de către OLI, în cazurile în care autoritățile nu au răspuns în termenele prevăzute de lege, iar solicitantul a fost informat că cererea este considerată valabil depusă și că nu mai sunt necesare completări sau clarificări.Un regim contravențional propriu: Accesarea repetată, nejustificată sau în scop comercial a simulatorului de licență se sancționează cu amendă de la 3.000 la 10.000 lei, iar inițierea repetată și nejustificată de sesiuni de obținere a licenței, cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei, limitele dublându-se în cazul persoanelor juridice. Separat, OLI poate restricționa dreptul de acces prin ordin al președintelui, pentru 30–90 de zile în cazul titularilor de cont și 90–180 de zile în cazul persoanelor care nu dețin cont.

• Platforma ca instrument de supraveghere: Autoritățile competente și cele de control au obligația de a înscrie în PCUEL măsurile dispuse în exercitarea competențelor de control, în special cele care atrag suspendarea sau retragerea licenței. Informațiile sunt confidențiale, cu excepția celor privind suspendarea sau retragerea. Autoritățile fiscale sunt expres excluse din definiția „autorității de control”.

Ce urmează

În prezent, trebuie încă îndepliniți o serie de pași pentru ca prevederile deja aprobate să poată fi aplicate efectiv. Mai exact: (i) implementarea tehnică a platformei PCUEL este în curs de desfășurare; (ii) autoritățile competente trebuie să își îndeplinească obligația de a revizui și comunica OLI procedurile de eliberare a acordurilor stabilite la nivelul fiecărei autorități competente; și (iii) alte două proiecte de hotărâri se află în procedura de transparență decizională, fiind publicate pe site-ul OLI, respectiv „Proiectul Hotărârii Guvernului pentru actualizarea Anexei nr. 1 la OUG 140/2022 privind licența industrială unică” și „Proiectul Hotărârii Guvernului privind aprobarea Procedurii de preluare de către Oficiul pentru Licență Industrială a personalului cu atribuții în acordarea licențelor, autorizațiilor, acordurilor, avizelor, permiselor sau altor acte administrative”.

Proiectul de regulament prevede, la rândul său, o intrare în vigoare etapizată: dispozițiile privind constatarea contravențiilor la 30 de zile de la publicare, iar funcțiile europene ale platformei la 180 de zile. Există însă și o condiționalitate instituțională care nu apare în comunicarea publică: OLI administrează PCUEL după preluarea platformei în administrare de la Ministerul Economiei, iar termenul de 90 de zile pentru ordinul privind înscrierea sancțiunilor curge de la acea preluare. Momentul transferului nu este stabilit în proiect, ceea ce înseamnă că data efectivă a operaționalizării depinde, deocamdată, de un act administrativ fără termen.

Câteva aspecte ar merita clarificate în cursul consultării cu privire la Proiectul de regulament. Sintagma „în scop comercial”, care declanșează răspunderea contravențională pentru utilizarea abuzivă a simulatorului de licență, nu este definită; interpretată larg, ar putea acoperi utilizarea instrumentului de către avocați, consultanți sau proiectanți care realizează evaluări preliminare pentru clienți – exact categoria de utilizatori pentru care simulatorul este util și cu atât mai mult cu cât regulamentul permite expres gestionarea cererii prin împuternicit. Discutabilă rămâne și întinderea delegării: contravențiile și restricționarea accesului la un serviciu public electronic sunt instituite prin hotărâre de guvern, în temeiul unei norme care abilitează Guvernul să aprobe un regulament de administrare și utilizare.

Perspectiva juridică

Din perspectivă juridică, e important de reținut că licența industrială unică nu elimină exigențele de conformare aplicabile fiecărui domeniu reglementat, însă are potențialul de a transforma autorizarea activităților industriale dintr-un proces fragmentat, birocratic și deseori dificil de anticipat într-un mecanism coordonat, digitalizat și mai transparent. Pentru societățile care desfășoară sau intenționează să dezvolte activități industriale în România, relevanța practică este semnificativă: reducerea interacțiunilor paralele cu multiple autorități, o mai bună vizibilitate asupra etapelor, termenelor și documentației necesare, precum și posibilitatea unei planificări mai riguroase a unui posibil calendar investițional.

Totuși, potrivit dispozițiilor tranzitorii ale Ordinului OLI 2/2026, procedura obținerii licenței industriale unice nu se va aplica cererilor care la data intrării în vigoare a noii proceduri (data operaționalizării PCUEL) erau deja depuse la autoritățile competente și nu va impacta nici valabilitatea acordurilor eliberate anterior aprobării noii proceduri de autorizare. Proiectul de regulament adoptă o soluție mai flexibilă: procedurile de autorizare aflate în desfășurare continuă conform prevederilor legale aplicabile, cu posibilitatea încărcării opționale a avizelor direct în platformă.

Pentru operatorii care au proiecte industriale în pregătire, întrebarea practică a următoarelor luni nu este, așadar, dacă noul cadru este mai bun, ci una mult mai simplă: dacă depun cererea acum, sub regimul actual, sau așteaptă operaționalizarea PCUEL, iar răspunsul depinde de o dată care, deocamdată, nu este clară.

Citește și Colliers: Producția schimbă dinamica pieței industriale și logistice