România accelerează reformele pentru protecția copiilor

Reforme pentru protecția copiilor. România face pași importanți în direcția consolidării politicilor de protecție și promovare a drepturilor copilului, iar următoarea etapă a reformelor urmărește apropierea serviciilor esențiale de copiii și familiile vulnerabile. Direcțiile de acțiune au fost discutate de ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, și Edouard Beigbeder, director regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Întâlnirea dintre reprezentantul Guvernului și delegația UNICEF a vizat progresele înregistrate de România în domeniul drepturilor copilului, consolidarea cooperării dintre autoritățile române și UNICEF, dar și rolul pe care țara noastră îl poate avea în regiune în sprijinirea reformelor dedicate copiilor.

România, progrese importante în ultimele trei decenii

UNICEF a salutat evoluțiile semnificative și constante înregistrate de România în ultimii 30 de ani în ceea ce privește protejarea și promovarea drepturilor copilului. Una dintre cele mai importante transformări este reforma sistemului de protecție a copilului, care a contribuit la reducerea substanțială a numărului copiilor aflați în îngrijire rezidențială.

Dacă la începutul anilor 1990 aproximativ 100.000 de copii se aflau în sistemul de îngrijire rezidențială, în prezent numărul acestora a ajuns la 9.390. Evoluția reflectă schimbarea treptată a modelului de protecție a copilului, de la instituționalizare către servicii dezvoltate în comunitate și forme de sprijin destinate copiilor și familiilor.

Dezvoltarea serviciilor sociale în comunități reprezintă una dintre direcțiile esențiale ale reformei. Scopul este ca familiile aflate în situații vulnerabile să poată beneficia de sprijin cât mai aproape de locul în care trăiesc, înainte ca problemele sociale, educaționale sau medicale să se agraveze.

Riscul de sărăcie și excluziune socială, în scădere

Un alt indicator important evidențiat în cadrul discuțiilor îl reprezintă evoluția riscului de sărăcie și excluziune socială în rândul copiilor. Potrivit datelor prezentate de UNICEF, rata copiilor aflați în această situație a scăzut de la 39% în 2023 la 32,4% în 2025.

Reducerea este relevantă în contextul obiectivelor asumate de România prin Garanția Europeană pentru Copii. Mecanismul european urmărește îmbunătățirea accesului copiilor vulnerabili la servicii esențiale și crearea unor condiții care să le permită să se dezvolte indiferent de situația economică sau socială a familiei.

Cu toate acestea, nivelul înregistrat în România arată că sunt necesare în continuare politici publice consistente. Diferențele dintre mediul urban și cel rural, accesul inegal la servicii și situația familiilor cu venituri reduse rămân provocări importante pentru autorități.

Servicii integrate în 2.000 de comunități rurale

Una dintre cele mai importante direcții pentru următoarea etapă a reformei este extinderea serviciilor comunitare integrate în 2.000 de comunități rurale. Măsura este inclusă în cadrul Garanției Europene pentru Copii și urmărește să aducă împreună serviciile de asistență socială, sănătate și educație.

Ministrul interimar Dragoș Pîslaru a subliniat că accesul la servicii nu trebuie să depindă de localitatea în care s-a născut un copil sau de nivelul veniturilor familiei sale. În opinia sa, succesul politicilor publice trebuie măsurat prin rezultatele concrete obținute în comunitățile vulnerabile.

„Cifrele ne arată că România a făcut progrese, dar și cât de mult mai avem de lucru. Un copil nu trebuie să aibă mai puține șanse pentru că s-a născut într-un sat, într-o familie cu venituri mici sau la zeci de kilometri de serviciile de care are nevoie”, a declarat ministrul.

În acest context, extinderea serviciilor integrate este văzută ca o investiție socială majoră. Ideea centrală este ca familia să poată primi sprijin coordonat la nivel local, fără să fie nevoită să se deplaseze între instituții diferite pentru a obține acces la servicii sociale, medicale sau educaționale.

De la intervenție târzie la prevenție

Reforma urmărește și consolidarea componentei de prevenție. Pentru copii și familiile vulnerabile, intervenția timpurie poate reduce riscul apariției unor probleme mai grave și poate preveni separarea copilului de familie.

Serviciile comunitare integrate pot identifica mai rapid situațiile în care un copil are nevoie de sprijin, fie că este vorba despre dificultăți materiale, probleme de acces la educație, lipsa serviciilor medicale sau situații sociale complexe.

Prin apropierea acestor servicii de comunitate, autoritățile pot interveni înainte ca problemele să devină dificil de gestionat. În același timp, această abordare poate contribui la reducerea presiunii asupra sistemului de protecție specială și la menținerea copiilor în mediul familial, atunci când acest lucru este posibil și este în interesul lor.

România poate deveni un model regional

Discuțiile cu UNICEF au evidențiat și o dimensiune regională a reformelor. Experiența acumulată de România în ultimele trei decenii poate constitui un exemplu pentru alte state care urmăresc transformarea sistemelor de protecție a copilului.

Edouard Beigbeder a apreciat progresele realizate de România și a subliniat valoarea experienței acumulate în domeniul bunăstării și protecției copiilor. Potrivit reprezentantului UNICEF, soluțiile dezvoltate împreună cu Ministerul Muncii, de la serviciile comunitare integrate până la implementarea Garanției Europene pentru Copii și participarea copiilor la procesul decizional, pot oferi lecții importante la nivel regional și internațional.

Cooperarea dintre România și UNICEF urmează să continue inclusiv prin asistență tehnică, schimb de experiență și promovarea bunelor practici. În acest fel, reformele implementate în România pot contribui la dezvoltarea unor politici publice mai eficiente și în alte țări.

European Child Guarantee Learning Lab, un instrument de cooperare

Un rol important în această direcție îl are European Child Guarantee Learning Lab, o platformă de învățare și cooperare destinată sprijinirii statelor aflate în proces de aderare sau preaderare la Uniunea Europeană.

Platforma urmărește să ajute statele să transforme angajamentele asumate în domeniul drepturilor copilului în măsuri concrete și rezultate vizibile. Pentru România, participarea la acest mecanism reprezintă și o oportunitate de a împărtăși experiența acumulată în dezvoltarea serviciilor comunitare și în aplicarea principiilor Garanției Europene pentru Copii.

Prin schimbul de experiență și bune practici, România poate contribui la conturarea unor politici regionale orientate către prevenție, incluziune socială și acces egal la servicii.

Următoarea etapă, rezultate concrete în comunități

Reformele din domeniul protecției copilului au produs deja schimbări importante, însă următoarea etapă va fi evaluată în funcție de impactul direct asupra copiilor și familiilor. Reducerea numărului copiilor aflați în îngrijire rezidențială și scăderea riscului de sărăcie și excluziune socială reprezintă evoluții importante, dar diferențele de acces la servicii continuă să fie o provocare.

Extinderea serviciilor integrate în 2.000 de comunități rurale poate reprezenta un pas decisiv pentru diminuarea acestor decalaje. Prin colaborarea dintre serviciile sociale, sistemul de sănătate și educație, autoritățile pot crea un mecanism de sprijin mai accesibil și mai eficient pentru familiile vulnerabile.

Citește și Cum este reglementat voluntariatul în România?